A început 2024! Ca de fiecare dată, ne setăm planuri înalte, ne punem dorințe, avem speranța că va fi mai bine, dar ce să vezi, nu facem nimic pentru asta, mulți dintre noi! Iar cei care fac, sunt invidiați și ajung să fie arătați cu degetul pentru că reușesc să facă tot ce își propun.

Ideea este că orice început, fie că e despre viață nouă, despre an, despre job, despre orice, vine la pachet și cu o serie de obligațiuni, nu doar cu norișori și cu visuri la purtător. Începuturile au farmecul descoperirii, dar au în ele și un set de reorganizare a noastră și a sufletului nostru. Asta pentru că nu putem aștepta să vină ceva din cer, din senin, fără efort susținut, ci trebuie să punem mâna la lucru, trebuie să avem renunțări, trebuie să avem putere și să înțelegem că lumea așa e construită, din cerere și ofertă, din daruri pe care le vrem și le avem doar dacă ne zbatem.

Cineva mă întreba cum văd eu anul 2024 pentru mine... Răspunsul este destul de simplu și ușor de dat. Îl văd mai ponderat, mai lipsit de alergătură, cu proiecte frumoase, pe care le am în plan și pe care, dacă-mi pun în minte, le voi face. Eu așa sunt construit.

Sunt un om ambițios, care răstoarnă și munții și care nu se lasă până nu duce la bun sfârșit ceva, indiferent de greutate, de sacrificii. Îmi doresc pentru mine un pic mai multă răbdare, putere de a refuza atunci când e cazul, forță de muncă. Dacă le am pe astea, sigur voi reuși tot ce vreau.

Eu nu am ajuns unde sunt azi doar cu visuri. Fiecare început de an nu a însemnat pentru mine doar așa, un prilej de a face urări și de a încerca să arunc vorbe gratuite în eter, ci un motiv în plus să am mai mult de muncă, să pot îmbina utilul cu plăcutul, să pot face măcar puțin din multele idei pe care le am și vreau să le duc la bun final.

Așa văd eu 2024 pentru fiecare. După cum am mai zis, mi-aș dori un an într-o lume cu pace, la propriu, fără conflicte reale sau imaginare. Mi-aș dori o lume cu oameni onești, care știu să se respecte unul pe celălalt, cu persoane care înțeleg nevoile celor de lângă și au grijă de ele. O lume cu mai multă asumare, cu implicare, cu forța de a recunoaște când greșim și de a încerca, măcar puțin, să ne îndreptăm greșelile, fără a arunca vina pe cei de lângă noi.

Aș vrea să pot vedea că muzica românească cu melodie nu e în drum spre pierzanie. Aș vrea ca oamenii să înțeleagă că nu mediocritatea și circul sunt soluția, ci minima decență și arta făcută cu simț de răspundere.

Aș vrea să pot face mai mult pentru țara mea, pentru cei din jurul meu. Aș vrea să avem minte mai multă, să fim mai curioși, să nu mai luăm totul de-a gata, să ne interesăm în mai multe surse.

Așa văd eu acest început, cu dorința oamenilor de a fi mai buni structural, pentru că anul în sine nu va fi nici mai bun și nici mai lipsit de griji, de provocări, de probleme și de alte cele. Dar dacă noi devenim cumva altfel, mai maleabili, mai educați, mai implicați în ce și cine suntem, mai puțin atașați de tehnologie, atunci da, anul poate fi diferit.

Sigur că nu dau lecții, nu am nicio abilitate pentru asta și nici nu am vreo rezolvare la nimic, doar că simt că uneori e bine să spunem lucrurilor pe nume, fără să ne ascundem după preș. Așa, deschiși, sinceri, lipsiți de opreliști inutile, lumea din jurul nostru se poate schimba! La mulți ani 2024!