Dincolo de spectacolele săptămânale la sediu, ni se iveşte din când în când ocazia de a juca în provincie, invitaţi de autorităţile locale ale vreunui oraş. De data aceasta am răspuns cu plăcere la chemarea Moldovei şi ne-am pornit spre Suceava şi Botoşani cu un autocar cât casa, cu toată trupa: balerini, cântăreţi, oameni de scenă şi trupa de actori pe care o cunoaşteţi. O asemenea deplasare cu un spectacol mare - decor, costume, artişti nenumăraţi, se organizează foarte greu. Costurile deplasării sunt foarte mari, iar biletele nu pot fi vândute decât convenabil pentru a avea toată lumea acces la el. Noi am putut face acest lucru numai datorită primăriilor locale care au susţinut, deci au sponsorizat cheltuielile foarte mari. Ne-am cazat la Suceava, în hotelul „Imperium”, cu camere mari, elegante, mobilă tapiţată în piele albă, cu multe flori şi cu un personal îndatoritor. Am intitulat articolul „Mai ceva ca altădată”, căci sala veche a sindicatelor a fost plină-ochi, publicul inteligent al oraşului nu s-a dezminţit participând la spectacol cu entuziasm. A fost o plăcere! Tot la Suceava am o bună prietenă, pe care o cunosc de copil, azi doctoriţă eminentă, cu care am petrecut până seara târziu, povestind câte şi mai câte. A doua zi, am pornit cu toată trupa spre Botoşani, pentru a prezenta un spectacol de matineu la ora 11:00. N-am mai jucat matineu de ani buni, dar prezenţa mare a publicului şi reacţia lui ne-au pus imediat pe picioare. Din nou succes, flori, mulţumiri. Şi acum vine surpriza. Duminică după-masă, la ora 16:00, am ajuns la Dolhasca, satul de origine al directorului nostru. Primăriţa de aici, Maria Cojocaru, s-a străduit câţiva ani şi a refăcut complet Căminul Cultural din Dolhasca (foto 1). Clădirea e astăzi ultramodernă, ornată cu gust, iar pe frontonul ei este înscris numele Alexandru Arşinel, fiul satului. A venit un sobor de preoţi, au sfinţit lăcaşul frumos (foto 2), şi apoi cu toţii am trăit o după-amiază minunată. Spectacolul a ridicat sala în picioare (foto 3), iar după aceea ne-am delectat la o masă moldovenească ce a conţinut gustări picante, sarmale dolofane şi cozonaci delicioşi. Am părăsit a doua zi Bucovina, constatând încă o dată cât de frumoasă este şi cât ar trebui să ne mândrim cu ea.
