Nu pot vorbi despre zilele noastre fără a-mi aduce aminte de ce a fost înainte, în copilărie. S-au scurs mulţi ani de atunci. Am trecut prin şcoala de la Braşov cu brio, am făcut facultatea la Bucureşti fără probleme. Nu aveam mari pretenţii, eram învăţată cu lipsurile. Voiam ceva nou, o fustă, să zicem, cumpăram 70 de centimetri de material şi coseam în urma acului fusta mea nouă, cu crăpătură pe piciorul stâng, care se chema, şic, randevú. Crăciunul era doar câteva zile de vacanţă, la mama acasă, după care mă grăbeam să mă întorc la Bucureşti, căci aici ne distram cu colegii. Se făceau „ceaiuri”, nişte petreceri organizate la unul dintre colegii bucureşteni acasă şi fiecare aducea ce putea: fursecuri, sandvișuri, lichior de casă. Alcool nu prea se obişnuia. Pomul de Moş Gerilă, căci se schimbase Moş Crăciun la faţă, se întâlnea mai rar, de parcă am fi fost vinovaţi că există. Slavă Domnului că a trecut perioada aceea nenorocită, când stăteai cu frica-n sân tot timpul şi te prefăceai că nu cunoşti drumul adevărat al vieţii. Astăzi, poţi să decizi singur ce vrei şi ce-ţi place. Sărbătorile religioase au fost repuse acolo unde se cuvine şi ne bucurăm din plin de ele. Am uitat de Moş Gerilă tovărăşesc, care ne aduna la trei biscuiţi şi la o sticlă cu bere, şi am început să ne bucurăm cu adevărat de naşterea Domnului Iisus, de imaginea ce-o ştim din copilărie cu ieslea Pruncului Sfânt şi cu magii în jurul Său. Ce atmosferă de pace! Astăzi nu ne lipsesc bradul împodobit, înconjurat de zeci de cadouri, masa plină de bunătăţi, de fructe şi de cozonaci aurii. Fiecare se străduieşte să fie mai bun cu cei din jur.
Opera Comică pentru Copii a pregătit un spectacol special pentru Crăciun. Premiera a avut loc la data de 6 decembrie, la minunata sală din Giuleşti. Încadrată de doi brazi uriaşi, scena pare ruptă dintr-o lume de vis, iar la baza ei, zeci şi zeci de cadouri dedicate copiilor. Pe fundalul scenei curg imagini minunate din sălile de bal ale Versaillesului sau imagini de iarnă cu Moş Crăciun şi cu sania sa călătorind pe plaiurile ţării. Au evoluat artişti cunoscuţi de operă, dansatori minunaţi, o echipă de balet excelentă, a venit Moş Crăciun înconjurat de o ceată de copii voioşi şi de un cor de copii ce ne-a cântat colinde cunoscute. Spectacolul, semnat de Cristian Mihăilescu, a avut o strălucire de poveste, iar Viorica Petrovici, scenografa teatrului, a decorat holul cu luminiţe şi cu îngeraşi ce te făceau să crezi că eşti în Rai. În sală a fost o atmosferă de fericire generală, părinţii şi copiii au plecat mulţumiţi, încântaţi şi convinşi că Moş Crăciun există. Peste tot s-au organizat asemenea spectacole, la teatru, în mari întreprinderi, pe străzi şi în pieţele oraşelor, sub patronajul primăriilor. Copiii de azi primesc mai multă atenţie şi e foarte bine să-i ajuţi să privească viaţa în faţă, cu speranţa unui viitor fericit.