Nu m-am mişcat de la 2 Mai de o lună şi jumătate. În fond, sunt acasă la mine şi am în jurul meu numai prieteni, căci de 24 de ani, de când petrec vara aici, m-am înconjurat de oameni care mă iubesc. Fidot (foto 1) e lipovean adevărat. Îi lipseşte doar pofta exagerată de băutură. Sigur, mai stăm noi la „una mică”, dar în general răspunde la chemarea mea la orice nevoie. Într-o casă în care femeia este singură ai nevoie şi de un om de nădejde la greu. Fidot îşi împarte ziua între casa sa, în care o îngrijeşte pe soţia bolnavă, găteşte, spală şi a mea: urcă pe bicicletă şi vine să-mi aranjeze curtea.

După aceea se odihneşte un pic şi, pentru că-i ora prânzului, mai discutăm, la o cinzeacă, despre starea vremii şi a neamului. Icuța (foto 2), rar am văzut în viaţă o femeie atât de harnică. Are una dintre cele mai frumoase case din sat, iar curtea sa este raiul florilor. Ea îmi aşază primăvara pe scară ghivece cu mușcate, îmi seamănă în curte regina-nopţii şi tufe de busuioc. Are o familie frumoasă, o fată farmacistă, un băiat la construcţii în Anglia şi o splendoare de nepoţel, care învaţă foarte bine. Aici, în 2 Mai, s-au deschis, cum v-am spus, multe restaurante mici, unde se mănâncă peşte proaspăt, gherete cu șuberek şi baclavale şi cel mai prietenos magazin, „La Steluţa” (foto 3). Nu este al meu, vă rog să mă credeţi. Aici găsiţi tot ce este necesar la casa omului. Dacă v-aţi uitat acasă bluza de plajă, papucii şi pălăria, veţi găsi aici după necesităţi. De altfel, şi în drum spre plajă vă întâmpină o alee întreagă cu surprize. Vă asigur că la 2 Mai vă veţi simţi ca-n orice staţiune de pe malul mării, având şi multă linişte.