Au trecut peste 25 de ani de când am cunoscut familia Ciubotaru (foto 1), doctori tineri, frumoşi, veniţi la început de carieră în Bucureşti, cu visuri pline de speranţă. Notorietate în primul rând, căci erau pasionaţi fiecare în branşa sa. Ancuţa - oftalmolog, provenită dintr-o familie de doctori din Tecuci, Vasile - neurolog, venit de pe plaiuri bucovinene. Amândoi serioşi, harnici, şi-au deschis repede calea spre realizarea visurilor. Între timp, a apărut Raluca, rodul iubirii lor. De fapt, despre ea voiam să vă vorbesc. Aud mereu vorbe grele la adresa tinerei generaţii. Oamenii în majoritatea lor judecă după aparenţe, iar informaţiile ce le culeg de la televizor nu sunt menite să-i contrazică. Ceea ce văd îi îndreptăţesc să nu aibă încredere în generaţia de azi. Îmbrăcămintea sumară, distracţiile permanente, afirmaţiile hazardate şi relaţiile sentimentale superficiale sunt judecate. Eu am avut posibilitatea să cunosc mai îndeaproape pe câţiva dintre tinerii zilelor noastre. Lucrând cu ei, am întâlnit oameni formaţi, pasionaţi, care vor să-şi construiască o carieră solidă, să însemne ceva în societate. Printre ei se numără şi Raluca Ciubotaru. Găgălicea de câţiva anişori, care se juca în nisip pe malul Lacului Buftea unde petreceam verile, a devenit azi o domnişoară frumoasă, absolventă a două facultăţi, Drept şi Relaţii Economice Internaţionale, şi cunoscătoare a patru limbi, reţineţi, cu drept de traducător. Are cabinetul său de notariat, munceşte mult, dar dincolo de asta îşi petrece clipele libere cu părinţii săi. Hobby-ul lor? Plimbările către toate colţurile lumii. Într-un an au ajuns până la Polul Nord cu Dacia lor năzdrăvană şi s-au întors nevătămaţi acasă. Şi-au făcut o casă frumoasă, în care ne întâlnim cu toţi prietenii, căci Ancuţa şi Vasile fac fel de fel de bunătăţi. Au un căţel adorat, Athos, partener de plimbări prin Bucureşti şi în străinătate, deci face parte din familie. Crescută în această atmosferă, Raluca are un caracter frumos, o pregătire profesională remarcabilă, un om de cultură minunat, care îţi dă speranţa că generaţia care vine ne va asigura viitorul. Mai am exemple multe de copii dotaţi. Vedeţi aici în fotografie şi pe Andrei Licareţ (foto 2), pianist excepţional, despre care vom vorbi altădată. V-am ataşat şi o fotografie de la întâlnirea grupului nostru de la restaurantul „Trei măgari” (foto 3), unde am petrecut o seară la un grătar excepţional.