de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
De mai bine de un an, în Ucraina nu doar viețile oamenilor au fost date peste cap de război, ci și ale animalelor de companie. Multe rămase orfane, acestea beneficiază de ajutorul unor oameni care riscă enorm pentru a le salva.
Primul pas: salvarea din ruine
Mulți dintre refugiații ucraineni aveau acasă animale de companie. Când războiul i-a gonit din gospodăriile și din țara lor, unii dintre aceștia au fost nevoiți să lase în urmă necuvântătoarele, sperând ca totul să se încheie repede și să se poată întoarce la câinii și pisicile pe care le iubesc. Dar lunile au trecut, iar aceste animale au avut cu fiecare zi tot mai puține șanse de supraviețuire. Aici au intervenit veterinarii ucraineni Valentina și Leonid Stoyanov, care au început de la salvarea animalelor prinse în capcanele clădirilor prăbușite și părăsite. Dacă în primă fază salvarea acestora a fost o prioritate, a urmat elaborarea unui plan de a le construi un adăpost.
400 de animale într-o săptămână
Cei doi veterinari aveau în spate un istoric de salvare a animalelor de companie exotice, pe care unii oameni și le doreau, iar apoi, în fața provocărilor pe care le implică îngrijirea acestora, le abandonau. În această situație i-a găsit izbucnirea războiului, iar trecerea la salvarea animalelor de companie omniprezente în casele oamenilor - câini, pisici, iepuri, papagali - a venit ca un pas firesc. Soții Stoyanov au început să lucreze cu poliția, pentru a avea acces la case cu animale ai căror stăpâni nu mai erau în țară. La o săptămână de la izbucnirea conflictului, Leonid adunase deja aproximativ 400 de exemplare de animale abandonate într-o clinică specială, pe care a pus-o la punct, în dificilele condiții date, în Odesa.
Exemplare scoase din primele linii ale focului
Soții Stoyanov au început prin a cumpăra tone de hrană pentru câini și pisici, pe care le-au distribuit în adăposturi. De asemenea, de multe ori au pătruns și primele linii ale focului, pentru a ajuta animalele aflate în nevoie. Leonid își amintește că a purtat vestă antiglonț. „S-a tras de multe ori asupra mașinii noastre, care are multe găuri de gloanțe. Dar, deși părinții noștri au părăsit Ucraina, noi am decis să rămânem aici și să ajutăm animalele părăsite”, povestește Leonid, citat de CNN. Exemplarele abandonate adunându-se cu sutele, cei doi veterinari au decis ca adăpostul-clinică să fie preponderent subteran, înconjurat de clădiri mai înalte, care oferă o anumită protecție împotriva atacurilor.
Câinele orb care a „simţit“ moartea stăpânului
Una dintre poveștile sfâșietoare pe care le-au trăit cei doi veterinari a fost cea a soldatului ucrainean Serghei și a câinelui său, Casper, un Husky orb, pe care militarul l-a lăsat în grija soților Stoyanov până avea să se întoarcă de pe front. „Când s-au despărțit, amândoi plângeau. Apoi, o vreme, Serghei a sunat în fiecare săptămână să întrebe de Casper, dar, după aproximativ două luni, câinele a început să se comporte ciudat și plângea neîncetat. Am aflat ulterior că acest comportament a fost în perioada în care Serghei a fost ucis”, își amintește Leonid.