de Gheorghe Zmaranda

Râsul este unul dintre cele mai enigmatice animale de pradă. Silențios, discret, lynxul este rareori văzut, dar prezența sa în păduri este un indicator al sănătății acelui ecosistem. România este una dintre puținele țări în care există populații de râs. Datorită acestui lucru, țara noastră a fost cooptată ca partener-cheie într-un proiect internațional care presupune repopularea cu râși a Pădurii Turingiene din Germania. La începutul lunii mai, un exemplar din specia Lynx lynx a fost relocat din pădurile românești pe teritoriu german.

Se găsește frecvent în Munții Carpați

„Lynx Turingia - Conectarea populațiilor de râs din Europa” este un proiect internațional demarat în iunie 2023 și reprezintă efortul comun al României și Germaniei de a proteja o specie emblematică a faunei sălbatice, lynxul. Perioada de implementare a acestui proiect se va încheia în august 2027, iar țara noastră, prin exemplarele de râs care trăiesc în pădurile de aici, are un rol foarte important în consolidarea genetică a viitoarelor populații de râși. „În România, râsul se găsește frecvent în Munții Carpați. Acest lanț muntos, care poate atinge înălțimi de până la 2.300 m, acoperă o mare parte a teritoriului României și se întinde de la granița cu Ucraina în nord până la granița cu Serbia în sud. Carpații românești găzduiesc o parte dintre cele mai mari populații de râs autohton rămase în Europa. Populația totală din Carpați este estimată la aproximativ 2.100-2.400 de exemplare. Până acum, însă, nu există studii sistematice asupra populației de râși din România”, se arată pe site-ul german al proiectului Lynx Turingia. Proiectul, coordonat de BUND Thüringen, este finanțat de Ministerul Mediului, Energiei și Conservării Naturii din Turingia (TMUEN) prin programul ELER (Parteneriat european de inovare pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii). În România, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) și RNP ROMSILVA vor implementa două acțiuni importante atât pentru populația de râs Central Europeană, cât și pentru populația de râs din Carpați. ACDB pledează pentru conservarea speciilor de faună sălbatică și a habitatului lor. Obiectivele ACDB sunt menținerea unor populații sănătoase de urs, lup, râs, vidră și pisică sălbatică în mediul sălbatic, dar și educarea publicului cu privire la beneficiile prezenței carnivorelor mari în mediul sălbatic. Prezervarea ariilor protejate atât de importante pentru specii, cât și pentru comunitățile locale, crearea unui turism sustenabil bazat pe valorile naturale care să contribuie la conservarea naturii sunt, de asemenea, obiective ale organizației.

Vor fi reintroduse în sălbăticie 20 de exemplare

Despre necesitatea proiectului, specialiștii implicați în implementarea lui susțin că „sub impactul activităților și acțiunilor umane, populațiile de râs din centrul și vestul Europei au, în prezent, o distribuție neuniformă și fragmentată, iar supraviețuirea lor pe termen lung este în pericol ca urmare a imposibilității asigurării unui flux genetic continuu între acestea”. Scopul proiectului este acela a crea un nucleu populațional, de tip punte (stepping stone), în Pădurea Turingia (Germania), iar acest lucru presupune reintroducerea în sălbăticie a 20 de exemplare de râs, 10 provenite din sălbăticie și 10 din captivitate. Cele 10 exemplare libere care vor fi translocate în Pădurea Turingia vor fi capturate în Carpații Orientali. Râșii aduși din România, spun specialiștii, vor asigura supraviețuirea pe termen lung a metapopulației central-europene prin consolidarea genetică a acesteia. Parcursul râșilor din cadrul acestui proiect va fi monitorizat „prin implementarea simultană a unor tehnici neinvazive de monitorizare (camera-trapping, snow-tracking, analiză genetică, monitorizare cu coliere GPS), recunoscute la nivel internațional pentru eficiența lor în monitorizarea speciilor a căror observare directă este dificilă. Astfel va fi efectuată o evaluare standardizată a populației de râs din Carpații Orientali, contribuind la creșterea calității estimărilor, precum și la realizarea translocărilor în condiții controlate și asigurarea unui impact minim asupra populației locale”.

Repopularea naturală este greu de realizat în următorii 30 de ani

Eforturile Germaniei de a readuce lynxul în pădurile sale au început cu câțiva zeci de ani în urmă și, deși proiectul de față aduce speranță că acest lucru va putea fi realizat, estimările arată că repopularea naturală este un proces de lungă durată. Potrivit informațiilor publicate de partenerul german, „începând cu anii 1970 au existat proiecte de reintroducere a râsului eurasiatic (Lynx lynx) în multe țări europene. Multe dintre aceste proiecte au reușit să readucă cea mai mare pisică prădătoare din Europa în pădurile din Europa Centrală. În prezent există trei populații de râși în Germania, dar sunt departe unele de celelalte, respectiv în Pădurea Bavareză, în Munții Harz și în Pădurea Palatinatului. În ciuda proximității Munților Harz, datele de monitorizare sugerează că repopularea naturală a Pădurii Turingiene cu râși nu se va realiza în următorii 20-30 de ani. Râșii masculi migratori au ajuns deja în Pădurea Turingiană, dar fără femele pentru reproducere nu se poate dezvolta o populație acolo. Femelele tinere din această specie își stabilesc, de obicei, teritoriile doar în contact direct cu teritoriile altor râși. Astfel răspândirea este foarte lentă, iar suprafețele mari fără păduri ridică obstacole serioase”.

Pe 15 mai a avut loc eliberarea primului râs capturat în România pe fondurile cinegetice gestionate de Romsilva. Viorel, așa cum a fost numit exemplarul, este primul râs transferat în Germania pentru refacerea genetică a acestei specii

Împreună cu exemplarul de lynx din România a fost eliberată şi o femelă numită Frida, născută în captivitate în Germania

În cadrul acestui proiect, 10 exemplare de râs de pe fondurile cinegetice gestionate de Direcțiile Silvice Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea vor fi capturate și transferate în Germania până în anul 2027. Crearea unui nucleu în Pădurea Turingia va contribui la refacerea genetică a întregii populații de râși existentă în prezent în trei nuclee izolate și foarte reduse numeric

Este solitar şi poate trăi şi 17 ani

Potrivit datelor ACDB, râsul euroasiatic trăiește în ecosisteme vaste de păduri din Europa, inclusiv din Rusia și Asia Centrală. Această felină, ce poate trăi și 17 ani, este solitară, iar teritoriul său se poate întinde pe zeci de kilometri pătrați. Deși, spre deosebire de alte carnivore, lynxul atacă foarte rar animale domestice, specia este periclitată în multe regiuni. În România, cauzele pentru reducerea numărului de râși sunt multiple, dar aproape toate au legătură cu acțiunile omului. Distrugerea sau degradarea habitatelor forestiere au implicații în reducerea succesului de reproducere a speciei, iar vânătoarea și braconajul speciilor-pradă au ca efect reducerea resursei trofice. O altă amenințare o reprezintă răspândirea în păduri a unor boli și paraziți ce provin de la câinii și pisicile hoinare.