de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Decenii la rând, câinii și caii au fost patrupedele-vedetă la Hollywood, cu exemplare ajunse chiar mai cunoscute decât mulți actori. În ultima perioadă, însă, pisicile au preluat prim-planul, tot mai multe feline apărând în producțiile din Cetatea Filmului.
Stârnesc un noian de emoții
O creștere recentă și accelerată a numărului de pisici angajate pentru roluri de film și de televiziune sugerează că unele dintre concepțiile tradiționale despre felinele domestice se schimbă, iar „domnia” câinelui la Hollywood este în declin. De la Alfie, din „Argylle”, al lui Matthew Vaughn, până la Lucio, din „Ripley”, de Steven Zaillian, pisicile sunt adevărate staruri în roluri secundare complexe. Mai mult, în „Fără zgomot!”, performanța felină este „la dublu”: două pisici, pe nume Nico și Schnitzel, îl interpretează împreună pe Frodo, animalul de sprijin emoțional al personajului Samira, bolnavă în stadiu terminal. Este drept că în unele momente, felina se comportă asemenea unui câine, cu un devotament mai puțin specific pisicilor - uneori fuge, dar se întoarce mereu, îl ajută pe personajul Eric să-și găsească medicamentele și reușește să stârnească un noian de emoții cu fiecare privire persistentă. „Dacă Frodo nu este nominalizat la Oscar, nu mă voi mai uita niciodată la o emisiune cu aceste premii”, arată un spectator cucerit, într-o postare pe rețelele de socializare.
„Au întotdeauna propria lor agendă”
Pisicile au, totuși, reputația că sunt „colegi” de platou cu care se lucrează greu - nu se dezic de felul lor de a fi, distant, de obiceiul de a face pe dos față de ce ar trebui (se cunoaște faptul că aceste animale de companie nu pot fi dresate), de a reacționa fulgerător și inexplicabil (săriturile după un bob de mazăre imaginar sunt la ordinea zilei…) și, peste toate acestea, au și înclinația de a dispărea - doar în lumea lor sau efectiv. Ray Berwick, care a fost responsabil pentru antrenarea a zeci de pisici pentru filmul „Eye of the Cat”, un thriller din 1969, a recunoscut la un moment dat că acest lucru a fost mai dificil decât munca sa cu stolul de „diavoli cu pene” din „Păsările”, capodopera lui Hitchcock. Și alți specialiști în lucrul cu animalele care trebuie să apară în filme sunt de aceeași părere: câinii fac ceea ce li se cere dacă sunt bine dresați, dar pisicile au întotdeauna propria lor agendă.
„Interpreţi de-a dreptul minunaţi“
În ciuda faptului că pisicile au fost înfățișate în filme de peste un secol, se pare că o mică felină malteză pe nume Pepper a fost prima care a căpătat o oarecare notorietate, după ce s-a născut pe terenul de la Keystone Studios, din California, în 1912. În rest, se pare că la nivelul Hollywoodului există o dorință puternică de a recupera recunoașterea pentru contribuțiile felinelor la succesele cinematografice. Ca și în cazurile dublurilor pentru actorii umani, tehnologia permite astăzi ca pisicile să fie înlocuite în multe cadre. Pe de altă parte, există și regizori care își doresc să păstreze impecabilă autenticitatea scenelor, așa cum a fost cazul cu Frodo, iar rezultatele nu au întârziat: spectatorii au fost cuceriți. „Ne-am descurcat cu dresori incredibili și cu interpreți pisici de-a dreptul minunați. Toată lumea a presupus că nu vom reuși cu această metodă de școală veche, dar suntem foarte fericiți că am făcut-o”, au declarat realizatorii peliculei, pentru The Hollywood Reporter.