de Roxana Istudor şi Liviu Rusu
Cele 1,1 milioane de specii de insecte descrise influențează viața oamenilor în moduri formidabile: au stat la baza epidemiilor care au redus populația lumii chiar și cu o treime, au transmis boli care au modificat traiectoria războaielor sau construirea de infrastructuri majore și vitale pentru economia mondială, cum ar fi Canalul Panama etc. În marea schemă a biodiversității, insectele sunt adevărate minuni ale naturii, care influențează masiv parcursul societății oamenilor și uneori schimbă istoria umanității.
Viermele de mătase și drumul de la secret de stat până la chirurgie și ambalaje
„The Insect Epiphany: How Our Six-Legged Allies Shape Human Culture” este lucrarea expertului Barrett Klein, care a sintetizat felul în care lumea insectelor a determinat lumea oamenilor. Astăzi, aceste miriapode de mici dimensiuni afectează modul în care ne îmbrăcăm, ce mâncăm, unde călătorim. Insectele sunt subiectul unor cercetări care inspiră ingineri și arhitecți, designeri de modă și artiști. „Fără insecte, nu numai că am pierde fațetele explicite și ascunse care ne îmbogățesc culturile, dar țesătura lumii naturale s-ar destrăma, lăsând moștenirea noastră culturală - și pe noi - o simplă notă de subsol în istoria Pământului”, arată autorul. De exemplu, legenda ne spune că împărăteasa chineză Leizu a fondat cultivarea mătăsii din omizi cu peste 5.000 de ani în urmă, după ce un cocon a căzut în ceașca sa cu ceai, desfăcându-se într-o fibră strălucitoare. Mătasea era atât de valoroasă, încât era un element de bază al Drumului Mătăsii, o veche rețea de rute comerciale care a transformat economiile națiunilor, răspândind inovații, limbă, religie și bunuri materiale în vaste întinderi ale lumii. Sub pedeapsa cu moartea, cultivarea viermilor de mătase a fost secret de stat în China până când insectele au fost scoase ilegal din țară și a urmat o schimbare la nivel geopolitic. De exemplu, Japonia nu ar fi devenit o putere economică și militară avansată fără exporturile sale de mătase. Astăzi, dorința oamenilor de a imita caracteristicile mătăsii - biocompatibilitate, rezistență ridicată la tracțiune, elasticitate, textură netedă și strălucire - inspiră și împinge înainte ingineria țesuturilor, sistemele de administrare a medicamentelor, suturile chirurgicale, ambalajele biodegradabile și biosenzorii. Mătasea este în muzeele de artă și în industria modei. Totul grație unei insecte…
Coșenila, sacrificată în masă pentru alimente, băuturi și… rujuri!
Femela de coșenilă, indiferent că oamenii știu și acceptă asta sau nu, se află în prezent în alimente, băuturi și produse cosmetice; furnizează, prin sacrificiu suprem, carminul, un roșu natural atât de prețuit și de căutat de oameni. Sursa pentru roșul perfect a fost descoperită și ținută secretă timp de milenii de azteci și mayași, până când conchistadorii spanioli au exportat pigmentul, la tonă, în Europa. Uimiți de nuanță, destinatarii nu i-au elucidat mult timp proveniența și așa se face că a fost multă vreme marfă rară, rezervată aristocrației, nobilimii și clerului catolic. Astăzi, toată lumea știe că prețiosul și inimitabilul carmin este un pigment de culoare roșie aprinsă obținut din acidul carminic produs prin zdrobirea femelei de coșenilă. Potrivit estimărilor, în fiecare an sunt sacrificate sute de milioane de exemplare pentru a se face față cererii masive de… rujuri și culori aprinse pentru alimentele oamenilor. Insecta a rămas astfel, de milenii, un răspuns al naturii la dorința speciei umane de a avea peste tot în jur nuanța cea mai asociată cu temperamentul, sexualitatea și dragostea.
Musca fructelor, organismul model pentru studiul geneticii
Există în lumea insectelor o specie care i-a învățat pe oameni mai mult despre ei înșiși poate decât orice altă creatură a lumii naturale: musca fructelor. După ce s-a descoperit că oamenii și aceste insecte omniprezente în jurul fructelor din bucătărie împărtășesc trăsături comune de ADN în proporție de peste 60%, insectele au ajuns să fie studiate pentru evoluția geneticii și au fost trimise în spațiul cosmic, pentru a se colecta informații referitoare la potențialul comportament al organismului uman în respectivele condiții. Cercetările derulate pe aceste insecte au oferit oamenilor de știință informații neprețuite despre prevenirea bolilor și mecanica evoluției. Înțelegerea modelului unei muște pentru ereditate și a modului în care creierul acestor insecte este conectat prin cei 139.255 de neuroni și cele 54,5 milioane de sinapse pe care le conține sunt, fără îndoială, o cale către o mai bună înțelegere a lumii oamenilor și a traseului viitor al omenirii, cu atât mai mult cu cât se preconizează în următoarele decenii colonizarea altor planete, iar această insectă a fost unul dintre primii „astronauți” din istoria omenirii.
Secreţia de „lac“, omniprezentă pe mobilă, pe pantofi şi pe unghii
Singura rășină comercială de origine animală, șelacul, este un alt exemplu de produs al unor insecte care poate fi omniprezent, dar despre care nu suntem întotdeauna conștienți. Insecta-lac (Kerria lacca) este în spatele unui măr pe care îl scoateți din ambalaj, al unei bomboane pe care o desfaceți din folie, al pieselor de mobilier din odaie sau al operelor de artă din muzee. Această creatură secretă, în scopuri naturale, de protecție a generației următoare, o substanță translucidă de care oamenii au mare nevoie peste tot: așa-numitul șelac a fost și este folosit pentru lacuri de păr, de unghii, de pantofi, vopsele pentru îmbrăcăminte etc.