de Veronica Zărescu

La vârsta de 1 an şi jumătate şi până pe la 3 ani se întâmplă ca micuţul să refuze să mănânce. Cauzele pot fi multiple, dar cu răbdare se vor rezolva şi aceste probleme. Este esenţial ca părinţii să evite să se enerveze, deoarece există riscul ca micuţul să accentueze refuzul. Cel mai bine ar fi să îl lăsaţi în pace, să încercaţi să îi daţi felurile de mâncare preferate, chiar dacă ora mesei a trecut. Mergeţi periodic la medic şi faceţi-i analizele. În funcţie de rezultate şi de sfatul pediatrului îi puteţi da un supliment de calciu sau de fier.

Încurajaţi-l să se hrănească singur
De la 10-12 luni, copilul este interesat de conţinutul farfuriei lui şi vrea să atingă toate alimentele. De aceea este important ca prânzul să reprezinte o feţişoară zâmbitoare formată din două rondele de morcovi în locul ochilor, un năsuc înlocuit cu succes de o măslină şi o guriţă din şniţel de pui. Piureul poate completa imaginea, reprezentând părul sau căciula personajului din farfurie. Distracţia va fi pe măsură. Micuţul va mânca fascinat aranjamentul şi va uita că este „certat” cu mâncarea. Fiţi indulgenţi cu intenţia copilului de a se hrăni singur. Nu îl certaţi dacă linguriţa nu nimereşte din prima guriţa sau dacă mâncarea s-a pierdut pe drum. Puţin câte puţin, copilul îşi va dezvolta îndemânarea, şi pe la 15-18 luni, va fi capabil să mănânce singur.