de Veronica Zărescu
Cauzele cele mai frecvente sunt suptul lacom, înghiţirea cu aer sau depăşirea cantităţii de lapte proporţional cu stomacul bebeluşului. Mai poate fi vorba şi despre imaturitatea sfincterului eso-gastric. Acest sfincter este situat la joncţiunea dintre esofag şi stomac şi împiedică refluxul alimentar prin contracţiile fibrelor musculare. Dar acestea sunt imature în primele luni de viaţă şi nu pot să exercite funcţia antireflux normală. De aceea, în această perioadă poate apărea refluxul conţinutului gastric în esofag şi apoi în guriţa bebeluşului.
Regurgitaţiile pot fi considerate normale
Regurgitaţiile, fără alte manifestări şi fără pierdere în greutate, pot fi considerate fiziologice, normale şi nu se intervine medical. Pe măsură ce copilul creşte, sfincterul eso-gastric devine mai tonic, regimul alimentar devine semisolid şi solid prin diversificare şi aceste probleme trebuie să dispară. Dacă totuşi regurgitaţiile devin mai dese, iar copilul începe să refuze alimentaţia şi slăbeşte, atunci trebuie să faceţi anumite schimbări în regimul alimentar şi să consultaţi un medic. De asemenea, trebuie să faceţi distincţie între regurgitaţii şi vărsături. Vărsăturile reprezintă eliminarea bruscă a unui conţinut gastric crescut de alimente digerate şi suc gastric.
Sfaturi practice
Ca să ajutaţi bebeluşul să se hrănească fără să depăşească limita stomacului său şi pentru o bună digestie a hranei ingerate, vă recomandăm următoarele:
- fracţionaţi mesele: se vor face trei-patru pauze, pentru a permite bebeluşului să elimine aerul înghiţit în timpul suptului;
- ridicaţi copilul şi bateţi-l uşor pe spate pentru a scoate aerul la sfârşitul fiecărei mese;
- după masă, bebeluşul trebuie aşezat într-o parte, cu capul uşor ridicat;
- evitaţi alimentele ce sporesc aciditatea stomacului şi favorizează regurgitaţiile (suc de citrice, compoturi).