de Veronica Zărescu

Vârsta de 2 ani reprezintă un moment de cotitură în evoluţia desenului copilului, deoarece dezvoltarea sa fizică şi mentală îi permite să evolueze. Muşchii copilului se dezvoltă, ceea ce îi dă posibilitatea de a-şi controla vizual tot mai mult mişcările: ochiul său începe să urmărească mâna pentru a o ghida acolo unde doreşte.

Semnele dezvoltării psihoafective
Traseul său evoluează, iar copilul începe să îşi încetinească gesturile până când reuşeşte să îşi frâneze mişcarea pentru a ajunge la un punct precis. Mâzgăliturile în spirală devin o linie orizontală, care, bineînţeles, nu posedă niciun fel de valoare simbolică pentru micuţ. În acest stadiu de maturitate putem începe să stabilim o primă legătură între dezvoltarea copilului şi desenele sale. Observând trăsăturile, apăsarea sau felul în care foloseşte spaţiul, puteţi afla ceva mai multe despre copil. Chiar dacă specialiştii rămân prudenţi cu privire la interpretarea desenelor, unii dintre ei revin asupra unor aspecte.

Interpretarea gesturilor
1. Apucarea instrumentului de desen
Modul de apucare suplu exprimă o motricitate liberă şi relaxată. O apucare forţată este semn al unei contractări datorate unor tensiuni. În cazul acesta va trebui să îl învăţăm să ţină mai bine creionul sau carioca;
2. Modul de utilizare a spaţiului
Foarte plin, manifestă încredere şi dorinţa de creştere. Slab ocupat, relevă un copil temător şi timid;
3. Punctul de plecare al desenului pe foaie
În mod normal, copilul începe desenul său în centrul foii, exprimând astfel locul în care se situează pe sine însuşi în raport cu lumea exterioară. Copilul trebuie să îşi satisfacă nevoia de a fi în centrul lumii. Dacă nu procedează în felul acesta, este semn de inhibiţie sau de timiditate.
4. Liniile
Dacă liniile desenului sunt sigure, copilul poate exprima uşurinţa sa de mişcare, libertatea de a explora şi de a desena. O trăsătură mai ezitantă relevă o teamă, o frică de dezaprobare şi, poate, o educaţie axată prea strict pe curăţenie;
5. Presiunea asupra creionului
O trăsătură uşoară pune în evidenţă o natură sensibilă şi corespunde unui comportament similar în viaţa cotidiană. O trăsătură apăsată indică o energie puternică, o bună vitalitate şi nevoia pe care o simte copilul de a dispune de spaţii largi.