de Claudia Tarţa

De multe ori, părinţii au senzaţia că un adolescent nu mai are nevoie de prezenţa, de atenţia, de susţinerea sau de dragostea lor. Ei bine, nu este aşa. Aceasta este perioada în care copilul are cea mai mare nevoie de părinţi, pentru că el începe să ia singur decizii şi să îşi contureze viitorul. Rolul părinţilor este să ştie cum să păstreze şi să încurajeze o relaţie frumoasă cu propriii copii.

Aparenţele înşală
„Mi-aş dori ca mama să fie lângă mine...”. Acestea au fost cuvintele unei adolescente de 17 ani, care se află într-o situaţie neplăcută din cauza unor decizii greşite. Privită din afară şi ţinând cont de comportamentul său, nu ai crede că şi-ar dori să stea lângă mama sa după deciziile greşite pe care le-a luat, dar realitatea este cu totul alta. De multe ori, lipsa comunicării este cea care îl poate conduce pe un tânăr pe un drum greşit. În cazul acestei adolescente, absenţa unei relaţii apropiate cu părinţii a determinat-o să caute în altă parte ceea ce nu avea acasă - înţelegere, susţinere, comunicare. Orice încercare a sa de a comunica astfel cu mama sa s-a izbit de un zid, deoarece mama o respingea, pentru că era obosită sau pentru că avea alt program cu iubitul său. Astfel, prăpastia între cele două s-a adâncit, şi totul a culminat cu plecarea fetei de acasă la vârsta de 14 ani. La 17 ani, ea are deja un copil de câteva luni şi o relaţie eşuată cu un bărbat mai mare ca ea. Se simte singură şi plânge după mama sa, care, la puţin timp după plecarea sa de acasă, a vândut tot şi a plecat din ţară la un prieten pe care l-a cunoscut pe internet.

Întotdeauna există speranţă!
Acesta este un caz fericit, deoarece tânăra a avut şansa ca tatăl său (părinţii sunt divorţaţi) să-şi întoarcă privirea spre ea şi să-i întindă o mână de ajutor, fiind de acord să o ia la el acasă. Atunci când vorbeşti cu ea îţi lasă impresia unei persoane puternice, hotărâte, dar în adâncul sufletului este încă un copil care plânge şi-şi doreşte alinarea mamei în orice condiţii. Întotdeauna copiii îşi doresc prezenţa părinţilor în viaţa lor, indiferent ce gen de relaţie au cu aceştia.