de Claudia Tarţa

Am să pornesc de la câteva rânduri pe care le-am citit într-o carte: „Copiii vin pe lume având capacitatea de a-şi iubi părinţii, dar nu se pot iubi şi nici nu se pot ierta pe ei înşişi. Învaţă iubirea de sine după modul în care sunt trataţi de părinţi şi după felul în care aceştia reacţionează la greşelile lor. Astfel, ei vor avea o şansă mai mare să înveţe cel mai important lucru: capacitatea de a se iubi pe ei înşişi şi de a-şi accepta imperfecţiunile”. Din păcate, există familii ce aduc copii pe lume, ca apoi să le spună „Nu te iubesc”, „Nu te doresc” sau „Ai fost un accident”.

Istoria se poate repeta
O situaţie în acest sens am întâlnit la o mămică în vârstă de 37 de ani, care toată viaţa a fost respinsă de mama sa şi de familia acesteia. Fiul său, în vârstă de 8 ani, nu este dorit şi nici iubit de bunica maternă. Cum să ştie să se iubească, să se ierte, să se preţuiască aceştia doi (mamă şi fiu), când întreaga familie îi batjocoreşte şi le răneşte sentimentele constant?! Această mămică este o femeie extraordinară, cu un suflet uriaş, care întotdeauna i-a ajutat pe cei din jur când a fost nevoie, dar cu lacrimi în ochi spune că nu se iubeşte şi în continuare nu caută decât atât - dragostea mamei sale. În calitate de mamă, ea îşi iubeşte foarte mult băieţelul şi încearcă să îi ofere tot ce ea nu a primit de la părinţii săi.

Nu faceţi diferenţe între copii
Copiii nu îşi aleg sexul la venirea pe lume, aşa că nu trebuie să fie iubiţi în funcţie de ceea ce a ales Dumnezeu să fie. În familia femeii despre care v-am povestit, fetele nu sunt acceptate, ba chiar sunt considerate nişte accidente nefericite ale naturii. Cu siguranţă, şi mama, şi bunica femeii au fost tratate la fel de familiile lor, iar acum îşi revarsă toate sentimentele negative asupra nepoţilor. Şi uite aşa istoria se repetă, din generaţie în generaţie, iar tinerele suflete venite pe lume suferă din cauza greşelilor părinţilor şi bunicilor lor.