Copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani pot consuma aproape de toate, cu excepţia băuturilor alcoolice, a mâncărurilor ardeiate sau piperate şi a conservelor. Apetitul este foarte variabil de la un copil la altul: unii mănâncă orice şi mult (se poate ajunge chiar la cinci mese pe zi), în vreme ce alţii mănâncă numai de trei ori pe zi. Gusturile sunt limitate, unele alimente consistente le displac multora dintre copiii aflaţi la această vârstă.
Înainte de a apela la diferite medicamente pentru „pofta de mâncare”, părinţii sunt datori să verifice dacă nu este vorba despre greşeli din partea lor, având în vedere că la această vârstă copilul este uşor sugestionabil. Boala adulţilor, cum ar fi dureri de stomac sau regimuri restrictive, îi impresionează, şi astfel încep să invoce suferinţele adultului şi să refuze să mănânce.
Lăsaţi-l să mănânce singur!
Supraalimentaţia constituie un pericol. Obezitatea este determinată adesea de un aport excesiv caloric, prin meniuri încărcate cu făinoase şi cu dulciuri. Este indicat ca mâncarea copilului să fie cât mai variată (lapte, brânzeturi, carne, ouă, fructe, zarzavaturi). În formarea deprinderii de a mânca singur şi corect, adulţii au un mare rol, ştiut fiind faptul că sunt imitaţi de copii. Micuţul va fi obişnuit treptat să se spele singur pe mâini, să folosească singur lingura şi furculiţa. Insistenţa unor părinţi şi mai ales a unor bunici de a „servi” şi a „îndemna” copilul ce, cât şi cum să mănânce nu face altceva decât să întârzie formarea deprinderii de a mânca singur. Lichidele sunt permise atât între mese, cât şi în timpul mesei dacă sunt solicitate de junior. În general, un copil are nevoie de cel puţin un litru de lichide pe zi (simple sau încorporate în alte alimente). Copilul va avea un pahar personal. Apa simplă şi sucurile de fructe naturale neîndulcite sunt de preferat celor cu zahăr şi coloranţi din comerţ.
Veronica Zărescu
