de Georgiana Mihalcea
Divorțul este un fenomen complex și multifațetat care reflectă dinamici sociale, economice și personale. În România, numărul divorțurilor a crescut în mod semnificativ în ultimele decenii, pe măsură ce societatea a evoluat și valorile tradiționale au fost influențate de modernitate. Deși există o multitudine de factori care contribuie la decizia de a pune capăt unei căsnicii, cel mai important motiv identificat în studiile recente din România este infidelitatea. Acest fenomen, adânc înrădăcinat în problemele de comunicare și lipsa de intimitate, are implicații profunde asu- pra relațiilor maritale.
Rădăcina problemelor în cuplu
Infidelitatea este percepută de mulți ca o trădare majoră a încrederii, care afectează profund relația de cuplu. Studiile efectuate în România relevă faptul că o proporție semnificativă de divorțuri sunt cauzate direct de infidelitate. Con- form unei analize publicate de Institutul Național de Statistică, aproximativ 25% dintre divorțurile înregistrate în România sunt motivate de infidelitate, ceea ce face din aceasta cel mai frecvent motiv de separare. Motivele infidelității sunt diverse și adesea interconectate. O relație în care partenerii nu mai comunică eficient sau în care nu mai există intimitate poate deveni vulnerabilă la tentații externe. Lipsa de satisfacție emoțională sau fizică, stresul de zi cu zi, precum și oportunitățile tot mai multe de a întâlni alți oameni, fie la locul de muncă, fie în mediul online, pot contribui la apariția infidelității.
Efectele asupra relației
Infidelitatea aduce cu sine o serie de consecințe devastatoare pentru relația de cuplu. Pierderea încrederii este poate cel mai greu de remediat efect al unei astfel de trădări. Încrederea este fundamentul oricărei relații sănătoase, iar atunci când aceasta este zdruncinată, întreaga structură a relației este pusă în pericol. Mulți dintre cei care sunt victimele infidelității ajung să dezvolte sentimente de nesiguranță, stimă de sine scăzută și chiar depresie. De asemenea, poate genera un ciclu de răzbunare și tensiuni suplimentare în cuplu, care conduc inevitabil la destrămarea relației. În unele cazuri, cuplurile încearcă să-și repare relația după un episod de infidelitate, însă studiile arată că succesul acestei reconcilieri este relativ scăzut, mai ales dacă nu există o bază solidă de comunicare și dorință reciprocă de a depăși problemele.
Contextul social și economic
Pe lângă factorii personali și interpersonali, contextul social și economic joacă un rol crucial în incidența infidelității și a divorțurilor. În România, transformările socio-economice din ultimele decenii au adus cu ele schimbări în dinamica relațiilor de cuplu. Rolurile tradiționale de gen s-au schimbat, femeile devenind din ce în ce mai independente financiar și profesional. Această independență a creat și o modificare a așteptărilor și dinamicilor din cadrul mariajului. Totodată, migrația economică a românilor în străinătate a dus la creșterea numărului de cupluri aflate în relații la distanță. Aceste relații sunt, de multe ori, mai vulnerabile la infidelitate din cauza separării fizice și a comunicării dificile. În plus, stresul economic și presiunile financiare pot exacerba tensiunile în cuplu, ceea ce crește riscul de infidelitate. Câteva studii și sondaje realizate în ultimii ani oferă o perspectivă asupra fenomenului. Un procent semnificativ al românilor admit că au fost infideli la un moment dat în viața lor. În funcție de studiul consultat, între 30% și 50% dintre români au declarat că au înșelat sau au fost înșelați într-o relație. Bărbații tind să raporteze rate mai mari de infidelitate comparativ cu femeile. Un sondaj din 2015 realizat de site-ul de dating sentimente.ro arăta că aproximativ 41% dintre bărbați și 28% dintre femei au recunoscut că au fost infideli. Un studiu efectuat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a arătat că printre factorii care contribuie la infidelitate se numără insatisfacția sexuală, lipsa de afecțiune, rutina în relație și dorința de nou. O altă cercetare arată că, deși mulți români admit că au fost infideli, majoritatea consideră infidelitatea un motiv valid pentru a încheia o relație. Totuși, există și un procent semnificativ de oameni care au rămas în relație chiar și după ce au descoperit infidelitatea partenerului. Aceste date reflectă o imagine generală, dar este important de menționat că percepțiile și ratele de infidelitate pot varia semnificativ în funcție de factori precum vârsta, educația și mediul de proveniență (urban sau rural).
Era digitală rescrie datele problemei
Un alt aspect semnificativ este rolul tehnologiei și rețelelor sociale în facilitarea infidelității. Accesul facil la platforme de dating și la rețele de socializare a creat noi oportunități pentru oameni de a-și căuta parteneri în afara relației de cuplu. Flirtul online sau relațiile virtuale pot începe ca fiind inofensive, însă acestea pot escalada rapid într-o trădare emoțională sau chiar fizică. Studiile indică faptul că în era digitală, noțiunea de infidelitate s-a extins dincolo de contactul fizic. Mesajele cu subînțeles, fotografiile trimise în privat sau chiar menținerea unor relații apropiate cu foști parteneri pe rețelele de socializare sunt adesea percepute ca forme de infidelitate. Aceste microtrădări pot avea efecte dezastruoase asupra încrederii și intimității dintr-o relație.
Ce e microinfidelitatea?
Microinfidelitatea se referă la comportamente subtile care, deși nu sunt neapărat considerate în mod deschis ca fiind infidelități, pot fi percepute ca o trădare a încrederii într-o relație romantică. Aceste comportamente implică, de obicei, un nivel de apropiere sau flirt cu o altă persoană, care, deși nu duce la o relație romantică completă, poate crea o senzație de disconfort sau de suspiciune în partenerul oficial. Exemple de microinfidelitate includ: flirtul subtil cu altcineva în mod repetat, păstrarea contactului secret cu o persoană care ar putea fi o amenințare pentru relație, schimbul de mesaje intime sau emoționale cu altcineva, ascunderea anumitor interacțiuni sau conversații de persoana care vă este alături. Aceste acțiuni sunt adesea caracterizate de ambiguitate, lăsând partenerul să se întrebe dacă este vorba despre ceva inofensiv sau dacă există motive de îngrijorare. Microinfidelitatea poate eroda treptat încrederea și securitatea într-o relație dacă nu este gestionată corespunzător.
Cum poate fi prevenită?
Prevenirea infidelității este un subiect complex, deoarece implică o serie de factori emoționali, psihologici și practici. Comunicarea deschisă și sinceră este esențială. Cuplurile care reușesc să-și exprime nevoile și nemulțumirile într-un mod constructiv au mai multe șanse să prevină infidelitatea. Intimitatea emoțională și fizică trebuie, de asemenea, menținute și cultivate pe tot parcursul relației. Este important ca ambii parteneri să se simtă apreciați și iubiți, iar acest lucru necesită efort constant din partea ambelor părți. Terapia de cuplu poate fi un instrument valoros pentru a ajuta cuplurile să depășească obstacolele și să-și reconstruiască relația.