Main menu

header

1002 20 1de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Nevada, SUA, a relevat faptul că bărbații căsătoriți cu femei care aleg să-și păstreze numele de familie sunt adesea priviți ca fiind mai puțin… masculini.

Distribuția puterii în relație

Ori de câte ori numele de familie al soțului diferă de cel al soției sale, acest aspect este descris în exterior în moduri puțin măgulitoare pentru soții implicați - se subliniază componenta feminină. Pe de altă parte, de secole, nu același lucru se poate spune despre femeile care iau numele soțului - au certe beneficii, de la un statut social mai ridicat și până la un plus de ambiție. „Alegerea numelui de familie conjugal al unei femei are, prin urmare, implicații asupra percepției instrumentului, expresivității și distribuției puterii în relație cu soțul său”, explică Rachael Robnett, autorul principal al studiului.

Domnul, considerat mai… feminin

Un alt studiu a arătat că bărbații cu credințe ferme asupra rolurilor tradiționale de gen manifestă prejudecăți crescute față de soțiile care nu își împărtășesc numele de familie cu soții lor. „Știm că oamenii cu sexism ostil răspund negativ în societate femeilor care încalcă rolurile tradiționale de gen și le aplică stereotipuri”, adaugă Robnett. Practic, toate studiile au arătat în mod constant că atunci când o soție își păstrează propriul nume, soțul este perceput ca fiind mai feminin și cu mai puțină putere în relație.

„Descoperirile noastre indică faptul că oamenii extrapolează din alegerile numelui de familie pentru a face diferențe în legătură cu trăsăturile de personalitate de gen ale unui cuplu“ Rachael Robnett, Universitatea Nevada, SUA