de Cătălina Tăgârță
Clorura de sodiu se adaugă în majoritatea preparatelor culinare, chiar şi în prăjituri. Gastronomii spun că sarea de bucătărie, așa cum e cunoscută, este ingredientul care dă gust mâncării. Medicii cardiologi şi nutriţionişti asigură că un consum moderat face bine oricărui om sănătos, însă, când sarea este consumată în exces, ea are efecte dramatice pentru sănătate.
Încercați să păcăliți papilele gustative
Sarea se regăseşte în legume, în fructe, în produse de patiserie şi în numeroase alimente procurate din comerţ. De aceea, o persoană care consideră că este consumatoare moderată poate depăși chiar și zece grame zilnic, susţin specialiştii. Ideal ar fi să nu se depășească cinci grame zilnic, iar pentru a vă menține la această performanță, benefică pentru sănătate, e bine să știți că puteți păcăli papilele gustative folosind şi alte ingrediente în locul acesteia, iar mâncarea să fie în continuare gustoasă şi sănătoasă. Poate fi vorba despre borş, despre mărar, despre cuişoare și despre multe altele.
Borșul învinge alcoolismul
Borşul, un ingredient specific bucătăriei româneşti, este mult mai sănătos decât sarea. Datorită numeroaselor sale proprietăţi nutriţionale, el poate fi folosit şi în cure cu scop terapeutic. În plus, borşul de putină, preparat în casă din ingrediente naturale şi folosit în ciorbe, este un remediu pentru o serie de afecţiuni: astm, bronşită, oboseală cronică, boli nervoase şi endocrine şi combaterea alcoolismului. Mai mult, borşul face parte din categoria alimentelor vegetariene, puţine la număr, care conţine o cantitate semnificativă de vitamina B12, foarte bună pentru creier. Așadar, nutriţioniştii recomandă cura cu borş pentru revigorarea întregului organism. Dacă vreţi să fiţi în formă, beţi câte o cană cu borş, cu 15 minute înaintea fiecărei mese principale, timp de 20 de zile. După o pauză de şapte zile, cura se poate repeta. De asemenea, ca alternativă, consumaţi zilnic o ciorbă de zarzavat asezonată cu borş, timp de 15 zile. Mai mult de atât, borșul reglează și nivelul glicemiei.
Verdeața stimulează și activitatea rinichilor
Mărarul, o mirodenie savurată în preparatele culinare (sub formă uscată, de seminţe sau crud), înlocuieşte foarte bine sarea de bucătărie. Mai mult, mărarul are calităţi terapeutice pentru un număr impresionant de boli. Datorită cantităţii de vitamina C pe care o conţine, mărarul întăreşte sistemul imunitar. Adăugat zilnic în mâncare, timp de 14 zile, această verdeaţă stimulează activitatea rinichilor (combate calculii, infecţiile renale şi cistitele), dar previne şi insomniile. O linguriţă cu seminţe adăugate în salate sau în aperitive cu brânză este o sursă de calciu mai valoroasă decât o cană cu lapte. Apoi, este bine să ştiţi că mărarul este un elixir care încetineşte procesul de îmbătrânire. Așadar, adăugaţi mult mărar în salate şi în ciorbe, deoarece contribuie şi la detoxifierea organismului.
Cuișoarele au efect antibiotic
Cuişoarele sunt antioxidante foarte puternice; ele încarcă organismul cu energie, au efect antibiotic şi fortifică sistemul imunitar. Folosite la marinarea cărnii, cuişoarele înlocuiesc necesarul de sare. Mai mult, adăugate în diferite preparate, cuişoarele au efect dovedit în combaterea infecţiilor, inflamaţiilor, în prevenirea formării cheagurilor de sânge şi a îmbătrânirii premature. De aceea, cuişoarele sunt foarte eficiente în tratarea răcelilor, a oricăror afecţiuni respiratorii sau digestive (precum colita de putrefacţie şi balonarea), având şi efecte antibacteriene.
Renunţaţi la produsele semipreparate
Peste un miliard de persoane adulte din întreaga lume sunt supraponderale, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Recordurile negative în materie sunt doborâte de unele regiuni din Statele Unite, unde rata obezității atinge și 75% în rândul populației adulte. În România, aproximativ 30% din populație suferă de obezitate, 20% este supraponderală, iar numărul copiilor supraponderali este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, arată datele Centrului de calcul şi statistică sanitară din cadrul Ministerului Sănătății. O mare parte din vină pentru aceste statistici o poartă stilul de viață: consumul de alimente procesate, semipreparate, mâncare de tip fast-food, care, de multe ori, conține cantități mari de sare și de grăsimi cu rolul de conservant sau, în unele cazuri, cu rol de ameliorator de gust. Tot pentru satisfacerea papilelor gustative este folosit în exces și zahărul, sub diverse forme, de la sirop de glucoză până la melasă, sucroză, dextroză sau fructoză.