de Raluca Grințescu
Aritmiile cardiace sunt de mai multe feluri. În cazul în care inima bate mai des de 70-80 de bătăi pe minut, afecţiunea de numeşte tahicardie. Dacă, din contră, ritmul ei încetineşte sub 65 de bătăi pe minut, afecţiunea se numeşte bradicardie. În ambele cazuri este vorba despre un ritm anormal al contracțiilor inimii. Tahicardia se poate autocorecta în unele cazuri, fără a fi nevoie de tratament medicamentos. Cu toate acestea, există situaţii în care bătăile rapide ale inimii trebuie controlate medicamentos. Medicii recomandă în primul rând evitarea consumului de băuturi alcoolice, al excitantelor cardiace precum cafeaua sau ceaiul negru şi oprirea fumatului. Există şi o serie de plante din care se pot prepara remedii pentru aceste afecţiuni!
Ungurașul, recomandat hipertensivilor
Unguraşul este o plantă medicinală din familia Lamiaceae, înaltă de 30-50 cm, acoperită cu perișori care îi conferă un aspect albicios. Înfloreşte începând din iunie până în septembrie, perioadă în care se pot recolta părţile aeriene ale plantei. Este o plantă fără pretenţii, rezistentă la secetă şi o puteți întâlni în locuri însorite, pe terenurile necultivate sau pe păşuni. Planta este pomenită în medicina antică egipteană, dar şi în cea indiană ca expectorant şi remediu în diferite afecţiuni respiratorii. Ceaiul de unguraş provoacă scăderea tensiunii şi se recomandă pacienţilor hipertensivi, efect care se datorează conţinutului de azotat de potasiu şi colinei. Se prepară infuzii din o lingură cu plantă uscată şi mărunţită la o cană cu apă clocotită, iar ceaiul se bea pe stomacul gol.
Păducelul produce vasodilatare
Păducelul este un arbust din familia Rosaceae, înrudit cu măceşul. Creşte sub forma unei tufe spinoase în poieni, la liziere, dar şi pe dealuri şi în crângurile de pe dealuri. Speciile pe care le întâlniți în România sunt Crataegus oxycantha şi Crataegus monogyna. Substanţele active pe care le găsiți în florile, cât şi în frunzele sale sunt acidul crategic, acidul ursolic, vitamina C, taninul, flavonoizii şi uleiurile aromate. Ceaiul de păducel produce vasodilatarea arterială, scăderea tensiunii şi are efect sedativ. În acelaşi timp este şi un tonic al inimii. Puneți o lingură cu plantă la 250 ml apă clocotită și beți această infuzie de trei ori pe zi. Produsele pe bază de păducel sunt numite de specialiştii francezi „laptele bătrânilor”, datorită efectelor benefice pe care le are în special asupra persoanelor de vârsta a treia.
Talpa-gâștei reglează bătăile inimii
Talpa-gâştei se mai numeşte în popor şi „creasta-cocoşului” sau „somnişor”. Face parte din familia Lamiaceae şi este o plantă înaltă de 1,5 metri. Creşte în aceleaşi condiţii ca şi unguraşul şi înfloreşte toată vara. O puteți întâlni şi pe dealuri şi în fâneţe. De la talpa-gâştei se pot utiliza în scop terapeutic părţile aeriene, care se recoltează, de asemenea, când planta este înflorită. Se recomandă în stările depresive, de surescitare, planta reglând bătăile inimii. Scade tensiunea arterială şi produce somnolenţă (este de trei ori mai puternică decât valeriana!).