de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

În medicina tradițională, în special cea asiatică, minunații bujori sunt considerați plante medicinale. Știința care vine din acea parte a lumii s-a extins, iar astăzi florile spectaculoase ale începutului de vară sunt studiate din perspectivă terapeutică.

Vă scapă de insomnii

Bujorul este considerat prin tradiție un aliat în menținerea sănătății cardiovasculare în principal pe direcția întăririi arterelor şi a venelor. Deși cercetările asupra proprietăților sale medicinale sunt în continuă desfășurare, studierea compoziției acestei plante a dat la iveală taninuri, alcaloizi, substanţe minerale şi oligoelemente (fier, mangan, cupru, magneziu, calciu), acizi organici, flavonoide şi vitamina C. Datorită acestor proprietăţi, preparatele din bujor sunt creditate cu capacitatea de a elimina insomniile și stresul și de a îmbunătăți starea de spirit. Specialiștii în fitoterapie recomandă tinctura din rădăcină şi tulpină de bujor în afecţiunile sistemului nervos, cum sunt isteria sau convulsiile. Într-un borcan steril, se pun 10 g rădăcină şi tulpină de bujor, tocate mărunt, şi 100 ml alcool de 40 de grade. Borcanul se închide ermetic şi se lasă la macerat două săptămâni, într-un loc răcoros, agitându-se zilnic. La final, se strecoară şi se administrează câte 30-40 de picături, de trei ori pe zi, după mesele principale. Se păstrează la frigider. Tratamentul durează aproximativ o lună.

Acţionează în bronșită

Grație unei compoziții remarcabile, bujorul poate contribui la normalizarea metabolismului, întărind capacitatea organismului de a lupta cu bolile respiratorii, cum sunt tusea persistentă sau chiar bronșita. Se poate administra următorul remediu: într-un vas se pun o lingură cu petale de bujor mărunţite, o lingură cu măghiran mărunţit, o lingură cu zmeură şi o lingură cu miere. Peste acest amestec se toarnă două căni cu apă clocotită şi se lasă la infuzat două ore. Se bea câte o ceaşcă, de trei ori pe zi, până la vindecare. Totodată, bujorul acționează ca antiinflamator și antiseptic, având efect în afecțiuni gastrointestinale. Este folosit împotriva gastritei şi a ulcerului gastric şi ameliorează durerile de stomac. Se prepară un decoct din o linguriţă cu rădăcină de bujor mărunţită, la care se adaugă 400 ml apă clocotită. Se ţine pe foc cinci minute, după care se acoperă şi se lasă la răcit. La final, se strecoară şi se administrează câte 100 ml, de trei ori pe zi, cu 20 de minute înainte de masă. Tratamentul nu trebuie urmat mai mult de două săptămâni.

PONT. Preparatele din rădăcină de bujor sunt recomandate ca adjuvant în tratarea unor afecţiuni articulare, de genul artritei, reumatismului sau gutei.

Luptă cu tuberculoza pielii

Florile şi rădăcinile de bujor sunt folosite și extern, împotriva unor boli ale pielii, cum sunt fisurile anale, erupţiile cutanate, hemoroizii, acneea, chiar tuberculoza pielii. Se folosește sub formă de comprese cu un decoct preparat astfel: o lingură cu rădăcină mărunţită de plantă se pune în 200 ml apă clocotită, apoi recipientul se pune pe baie de aburi pentru 15 minute. Se ia de pe foc şi se lasă 40 de minute. Se folosesc comprese sterile îmbibate în acest lichid, cu care se tamponează zonele afectate, de trei ori pe zi.