Main menu

header

850 6 1de Ștefania Băcanu şi Carmen Bădulescu

Durerile de gât, dificultatea la înghiţit, tusea şi răguşeala pot deveni extrem de sâcâitoare, la un moment dat, atât pentru tine, cât şi pentru cei din jur. Dacă aveţi aceste simptome, puteţi suferi de faringită sau de laringită, afecţiuni care, din fericire, pot fi tratate. Daniela Ionescu, medic specialist ORL şi fitoterapeut, ne-a prezentat câteva reţete care vă pot ajuta să scăpaţi de aceste probleme, fără prea mare efort.

„Infecţiile virale, una dintre cauze”

850 6 2- Ce este faringita? Cum se deosebeşte de laringită?

- Faringita este inflamaţia faringelui şi se manifestă prin durere în gât şi dificultăţi la înghiţit, în timp ce laringita reprezintă inflamaţia laringelui şi se manifestă prin răguşeală. Atât faringita, cât şi laringita şi faringolaringita, pot fi acute sau cronice.

- Care sunt cele mai frecvente cauze?

- Infecţiile virale/bacteriene, alergenii, substanţele chimice prin ingestie sau expunere la vapori, şi refluxul gastroesofagian - faringita, laringita, şi faringolaringita de reflux.

„Rădăcina de lemn dulce este un bun antiinflamator”

- Cum le putem trata?

- Cu un stil de viaţă sănătos, cu alimentaţie echilibrată, bogată în legume şi fructe proaspete, deprinderi corecte de igienă, mai ales în cazul copiilor, adjuvante naturale ale imunităţii: ceaiuri, miere, tinctură de propolis, echinacea, măceșe, cătină, vitamine. De asemenea, e necesar consumul de lichide calde, și antiinflamator local şi general: rădăcină de lemn dulce, extract de scoarţă de salcie, extract de muguri de plop şi/sau extract de soc. Putem folosi intern pentru acțiunea emolientă: lichen de piatră și pătlagină, iar ca fluidifiant al secreţiilor: rădăcină de ridiche neagră, rădăcină de hrean, rizomi de ghimbir, lichen de piatră, isop, busuioc. Ca antitermic putem utiliza extractul de scoarţă de salcie, extract de trifoişte de baltă. Ca antiviral şi antibacterian: uleiuri esenţiale de cuişoare, tea-tree, scorţişoară, pin, brad, lămâie, mentă, eucalipt sau frunze de măslin, iar pentru decongestionare: ulei esenţial de eucalipt şi mentă.

- Daţi-ne câteva reţete...

- În cazul adulţilor, să facă o combinaţie din ulei esenţial de cimbru, două picături, cu două picături de ulei esenţial de cuişoare, plus alte două de ulei esenţial de tea-tree, într-o linguriţă cu miere, administrată de trei-patru ori pe zi. Separat, se pot lua seara trei picături de ulei esenţial de lavandă, tinctură de propolis, câte 30 de picături, de trei ori pe zi. Adăugați salicilol, două capsule de trei ori pe zi, după mese, pulverizaţi în gât tinctură de propolis, de trei-patru ori pe zi, faceţi gargară cu o soluţie în care combinaţi într-un pahar 1/4 apă, cinci picături ulei esenţial de mentă, cinci picături de ulei esenţial de cuişoare şi alte cinci picături de ulei esenţial de scorţişoară, de trei ori pe zi. O altă reţetă: două-trei căni pe zi cu ceai care conţine creţuşcă, şovârv, plămânărică, cimbru, anason, frunze de măslin, frunze de eucalipt, ghimbir, inhalaţii cu inhalant pentru uşurarea respiraţiei, și intern, o linguriţă cu sirop ce conţine rădăcină de ridiche neagră, rădăcină de hrean, rizomi de ghimbir, lichen de piatră, muguri de plop, echinacea, lemn dulce, scaiul vântului, cimbrişor, scorţişoară, tea-tree, brad, cimbru şi tinctură de propolis, de patru-şase ori pe zi.

„Copiilor de peste 3 ani li se recomandă ceaiul de măceşe”

850 6 3- Ce remedii recomandaţi copiilor?

- Copiilor de până într-un an, le indic sirop ce conţine lichen de piatră, frunze de măslin, turmeric, extract de trifoişte de baltă şi vitamina C, 0.5 ml, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, plus ceai de tei/soc. Pentru cei cu vârsta de 1-3 ani, avem sirop antiseptic, două-trei linguriţe pe zi, inhalant - aromoterapie de două ori pe zi sau în nebulizator, una-două picături la 5 ml ser. Se combină cu ceai de tei/soc, măceşe. Copiilor de peste 3 ani, până la 5 ani, li se administrează soluţie ce conţine ulei de cuişoare şi ulei de tea-tree, câte două picături de trei ori pe zi, într-o lingură cu sirop antiseptic. De asemenea, ceai de tei/soc/măceşe şi inhalant-aromoterapie.

„Faringita se manifestă prin durere în gât, dificultăţi la înghiţit, arsuri, înţepături, umflarea gâtului. Laringita, pe lângă răguşeală, generează durere de gât la vorbit şi modificarea vocii“

„Puseul acut durează cinci-şapte zile, în funcţie de etiologie, iar tratamentul este antiinflamator, antibacterian, antiviral“

„Reţetele trebuie administrate, alternativ, minimum o lună fiecare în patologia de reflux“

- Ce este faringolaringita de reflux şi cum apare?

- Refluxul faringolaringian reprezintă totalitatea proceselor inflamatorii de la nivelul mucoasei faringiene şi laringiene produse de progresia retrogradă extraesofagiană a conţinutului gastric acidopeptic şi apare din cauza leziunilor mucoasei faringolaringiene, consecutiv ascen- sionării sucului gastric la nivel faringolaringian. În procesul fiziopatologic sunt implicate şi sărurile biliare, enzimele pancreatice prin efectul lor proteolitic. Mucoasa esofagiană prezintă mecanisme proprii de apărare antiacidă, în schimb, mucoasa faringiană şi laringiană nu posedă astfel de mecanisme, ceea ce face ca, în urma contactului cu conţinutul gastric acidopeptic, să apară leziuni epiteliale, disfuncţie biliară şi inflamaţie. Simptomatologia este similară unei faringolaringite acute, subacute sau cronice de etiologie virală, bacteriană, alergică, toxică, tabagică, sau se poate confunda cu simptomatologia tumorilor faringolaringiene: durere de gât, tuse persistentă iritativă, senzaţie de corp străin, arsură, răguşeală, hemaj, nod în gât.

- Care este abordarea fitoterapeutică?

- În primul rând, evitarea alimentelor ce stimulează secreţia gastrică: carne grasă, mezeluri, vânat, brânzeturi fermentate, lapte bătut, iaurt, kefir, afumături, conserve, prăjeli, grăsimea animală, maioneză, dulciuri concentrate, patiserie, zarzavaturi crude aţoase sau cu celuloză dură, legume şi condimente picante, fructe crude, murături cu oţet, băuturi prea reci sau prea fierbinţi, alcool, cafea, ceai negru, ceai verde. Se recomandă capsule care conţin gălbenele, pătlagină, sunătoare, isop, lemn dulce, câte trei pe zi, timp de trei luni. De asemenea, ulei de cătină cu sunătoare şi gălbenele, câte o linguriţă de trei ori pe zi, ceai gastric/ceai digestie uşoară, două-trei căni pe zi, şi/sau infuzie de fenicul, mentă, coriandru. O altă reţetă: se iau zilnic una-două capsule ce conţin coriandru, frunze dafin, rizomi de obligeană, rădăcină de genţiană, rizomi de ghimbir, bromelaină, seminţe de muştar, după mesele principale. Trei capsule pe zi, timp de trei luni, de complex din flori de gălbenele, pătlagină, sunătoare, isop şi lemn dulce. Se mai administrează ulei esenţial de mentă, cinci picături, de trei ori pe zi, diluate în lapte, propolis crud, ce se mestecă 10-15 minute, după masă sau seara înainte de culcare, infuzie de tei şi salvie, şi propolis sirop, o lingură de patru-şase ori pe zi. Reţetele trebuie administrate alternându-le, minimum o lună fiecare.