de Simona Soare Ghișea şi Tatiana Solomon
Enterocolita este o afecțiune des întâlnită, o inflamație a mucoasei intestinului, care se manifestă cu preponderență în sezonul cald. Sezonul vară-toamnă coincide cu temperaturi crescute, ce determină alterarea rapidă a alimentelor și favorizează multiplicarea germenilor. De asemenea, este perioada concediilor, când se întâmplă să mâncăm de la tarabe și din surse nesigure. De obicei, inflamația afectează și stomacul și atunci, din punct de vedere medical, vorbim despre o gastroenterocolită. Cum poate fi tratată această afecțiune prin remedii naturiste, aflați de la doctorul Cristina Munteanu (medalion), fitoterapeut și terapeut nutriționist în cadrul Fito Clinic Dr M din Timișoara (This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.).
„Vărsăturile și durerile abdominale sunt unele dintre simptome”
- Care sunt cauzele apariției enterocolitei?
- Cauzele apariției enterocolitelor cuprind o serie de microorganisme (virusuri, bacterii, paraziți, ciuperci), care pătrund în corpul uman, de regulă, prin apă contaminată, alimente contaminate, mâini murdare. Există și forme ce au drept cauze intoxicații cu diverse substanțe sau care reprezintă, de fapt, manifestarea unei afecțiuni intestinale ca boala Crohn, dar, în această discuție, ne vom referi la enterocolitele de cauză infecțioasă. Printre germenii ce determină apariția enterocolitelor, se regăsesc Salmonella, Shigella, E. coli, Campylobacter, Staphylococcus aureus, Candida, Giardia lamblia, Rotavirus, Adenovirus.
- Care sunt simptomele acestei afecțiuni?
- Simptomele enterocolitei sunt legate, în general, de tractul digestiv: greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale, senzație de balonare, scaune moi, apoase, explozive, urât mirositoare, cu mucus sau sânge. La simptomele digestive, se pot adăuga febră, frisoane și stare de slăbiciune. Scaunele sunt numeroase, ajungând și la 10-20 pe zi. Asociate cu vărsături și cu febră, pot duce rapid la deshidratare, situație în care pacienții urinează puțin și pot fi palizi, letargici.
„La copiii mici, există un risc mai mare de deshidratare”
- Ce categorii de persoane sunt cele mai afectate?
- Cei mai afectați sunt copiii mici și vârstnicii. La sugari și copiii mici, există un risc mai mare de deshidratare. Vârstnicii au deseori și alte probleme de sănătate, cum ar fi cele cardiace, iar un dezechilibru hidroelectrolitic îi poate destabiliza.
- Cum poate fi prevenită enterocolita?
- Cea mai eficientă cale de a preveni enterocolita constă în respectarea normelor de igienă: spălarea mâinilor după folosirea toaletei și înainte de masă, păstrarea unghiilor scurte la copii, prepararea termică corespunzătoare a alimentelor și achiziționarea lor din surse sigure, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum, igienizarea bucătăriei și a ustensilelor folosite la gătit, respectarea normelor de igienă de către persoana care gătește, depozitarea alimentelor la temperaturi și în locuri corespunzătoare. Este important să evitați consumarea alimentelor care sunt comercializate în stradă, în praf, unde mișună insecte, mai ales dacă vânzătorii nu folosesc mănuși și manevrează cu aceeași mână alimentele și banii. Pentru unele forme de enterocolită, cum ar fi cea dată de Rotavirus, există vaccinare.
Nucul, un excelent antibacterian
- Prin ce remedii naturale poate fi combătută enterocolita?
- Gemoderivatul din mlădițe de afin este un ajutor valoros în enterocolite. Ar fi indicat ca acesta să nu lipsească din trusa de urgență a oricărei familii. Un alt remediu util este gemoderivatul din mlădițe de merișor și cel din muguri de nuc, care se pot asocia celui de afin. Alte plante medicinale eficiente în diaree sunt: pulberea de ghindă, scoarța de stejar, schinduful, menta, coada-racului, coada-șoricelului. Suplimentele pe bază de zinc pot contribui și ele la o vindecare mai rapidă.
- Ce proprietăți au aceste remedii?
- Afinul și merișorul sunt foarte bune dezinfectante intestinale. Afinul conține, printre altele, taninuri și are proprietăți antibacteriene, antiinflamatoare, astringente și antifermentative intestinale. Nucul este și el un excelent antibacterian și antiinflamator. Scoarța de stejar și pulberea de ghindă au un conținut ridicat de taninuri. Acestea se comercializează sub formă de ceaiuri, capsule ori comprimate, în asociere cu alte plante eficiente în enterocolite.
„Zahărul agravează diareea”
- Cum se administrează remediile naturiste?
- Gemoderivatul din mlădițe de afin se administrează pentru copiii peste 7 ani și adulți, câte 2 ml de trei ori pe zi, în puțină apă. Doza se poate crește la recomandarea medicului fitoterapeut, în funcție de frecvența și caracterul scaunelor. Pentru copiii peste 2 ani, doza este de 1 ml de trei ori pe zi. În cazul copiilor sub 2 ani, administrarea poate fi făcută sub supravegherea și la indicația medicului. În asociere cu celelalte gemoderivate (merișor și nuc), doza recomandată pentru adulți este de 2-3 ml din fiecare remediu, o dată pe zi. Ceaiurile amintite se consumă pe parcursul întregii zile, cu înghițituri mici și preferabil neîndulcite, deoarece zahărul poate agrava diareea.
- Pentru ce perioadă de timp se iau aceste preparate din plante?
- Tratamentul naturist este personalizat şi se iau cât timp persistă simptomele. Gemoderivatele se administrează încă o săptămână sau două după remiterea simptomelor.
„În cazuri severe și netratate, se poate ajunge chiar la deces”
- E necesar și tratamentul alopat?
- Dacă simptomele sunt severe, pacienții se vor adresa medicului, care va recomanda analize de sânge și din probele de scaun (coprocultură, coprocitogramă, examen coproparazitologic, antigeni din materiile fecale), ce pot identifica agentul patogen (microbul). Tratamentul va fi în funcție de agentul etiologic și de vârsta persoanelor bolnave. În deshidratările severe, se vor face perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitică. Se vor administra medicamente antidiareice, probiotice și, dacă este cazul, antibiotice. Tratamentul natural poate fi administrat concomitent cu cel alopat, contribuind la o vindecare mai rapidă.
- Ce complicații pot apărea?
- Cele mai frecvente complicații sunt deshidratarea și hipoglicemia. În cazuri severe și netratate, se poate ajunge chiar la deces.
„Bromelaina din ananas este utilă în calmarea problemelor intestinale“
- Ce dietă este recomandată în caz de enterocolită?
- Dacă sunt asociate vărsături, este important repausul digestiv și reluarea treptată a alimentației. Se recomandă o alimentație ușoară, constând în alimente fierte precum orezul și morcovul. Acestea pot fi administrate sub formă de supe-cremă sau piureuri. Pudra de roșcove are o eficiență dovedită în ameliorarea scaunelor diareice și, din acest motiv, poate fi adăugată în alimentația persoanelor cu enterocolită. Pentru a diminua simptomele, sunt recomandate afinele, ananasul, banana, ghimbirul. Afinele se pot consuma proaspete sau din congelator, ca atare sau sub formă de compot. Ananasul conține bromelaină, o enzimă care s-a dovedit eficientă în ameliorarea problemelor intestinale, inclusiv a diareei.
- În cât timp se vindecă enterocolita?
- Enterocolita necomplicată se ameliorează, în medie, după două-trei zile. Evoluția unei boli este condiționată de mai mulți factori, cei mai importanți fiind imunitatea persoanei afectate și tipul de germene implicat. În cazul afectării mucoasei intestinale, aceasta are nevoie de timp pentru a se reface. Se recomandă reluarea treptată a alimentației obișnuite și este bine să nu se treacă la un regim alimentar dezordonat, bogat în prăjeli sau condimente, imediat după episodul de enterocolită.