de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Legume nelipsite din tabloul de vitaminizare al verii și, de asemenea, de pe lista de murături delicioase în sezonul rece, castraveții sunt adevărați campioni ai furnizării de nutrienți și ai susținerii stării de sănătate a organismului uman.
Împiedică formarea tartrului pe dinți
Plini de micronutrienți prețioși, delicioși, parfumați, castraveții conțin foarte puține calorii, un nivel minim de carbohidrați, zero grăsimi și colesterol. Cu o asemenea „carte de vizită”, aceste delicii ale verii, dacă sunt consumate cu tot cu coajă, nu doar susțin o greutate optimă și o bună hidratare, ci aduc organismului și o pleiadă de vitamine (C, K), minerale (magneziu, mangan, potasiu) și antioxidanți - lignani, tanini, flavonoide şi betacaroten. În aceste condiții, prezența castraveților în dietă este echivalentă cu transportul optim al nutrienţilor la celule şi eliminarea microorganismelor dăunătoare. Nu întâmplător castraveții sunt considerați una dintre cele mai bune opțiuni de eliminare a bacteriilor din cavitatea bucală și de combatere a formării tartrului pe dinți.
Cultivă o floră intestinală sănătoasă
Unul dintre efectele notabile pentru sănătate al consumului regulat de castraveți este combaterea hipertensiunii și implicit scăderea riscului de anevrism şi atac cerebral. Practic, castraveții favorizează dilatarea vaselor sangvine şi sunt bogaţi în potasiu, electrolit care poate reduce retenţia de apă provocată de prea mult sodiu în alimentaţie şi, prin urmare, scade tensiunea, precum şi în lignani, polifenoli care diminuează riscul bolilor cardiovasculare. În paralel, vitamina K din castraveţi este esenţială în procesul de formare a cheagurilor, prevenind calcifierea vaselor de sânge. Totodată, castraveții sunt aliați tradiționali ai digestiei. Vara, aceste legume furnizează din plin apa care ajută de detoxificarea intestinală, iar iarna, murați în casă, luptă împotriva constipaţiei prin intermediul probioticelor rezultate în urma procesului de fermentare, care cultivă o floră intestinală sănătoasă.
Vitamina K din castraveți poate reduce riscul de fracturi, prin creșterea densității osoase
Stopează înmulţirea celulelor canceroase
Conținutul de apă şi fibre din castraveţi îi transformă în aliați împotriva glicemiei ridicate. Practic, aceste legume asigură sațietatea fără să ridice nivelul zahărului din sânge şi se pot consuma aproape în orice cantitate și în orice moment al zilei. În același timp, castraveții sunt o sursă excelentă de fisetină, flavonoid asociat, în studiile pe animale de laborator, cu protecţia neuronilor, îmbunătăţirea memoriei şi reducerea riscului de Alzheimer. Cercetătorii consideră că acest compus ajută sistemul nervos prin declanşarea unui traseu celular care implică zona cerebrală responsabilă de recuperarea amintirilor. În plus, are proprietăţi antiinflamatoare şi antioxidante, eficiente împo- triva îmbătrânirii celulelor creierului. Totodată, potrivit literaturii de specialitate, castraveții scad riscul anumitor tipuri de cancer - ovarian, de sân, endometrial şi de prostată - împiedicând înmulţirea şi supravieţuirea celulelor canceroase pancreatice şi oferind protecție împotriva cancerului colorectal.