de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu
Din cele mai vechi timpuri, diferite tipuri de măceşe au fost folosite pentru efectul lor benefic extins asupra proceselor metabolice și pentru aportul semnificativ de nutrienți importanți.
Echilibrează colesterolul „rău”
Potrivit literaturii de specialitate, măceșele aduc organismului substanțe importante, cum sunt antioxidanţi, vitamine, zaharuri, acid citric, un mare număr de mine- rale. Micile boabe colorate în roşu aprins ocupă un loc de frunte în topul leacurilor recomandate pentru întărirea imunității. Se pot administra sub formă de pulbere, obținută prin măcinarea cu râșnița electrică a fructelor uscate, după care, pentru îndepărtarea sâmburilor, se trece pulberea prin sită. Se ia câte o linguriţă cu pulbere, se ţine două minute sub limbă, după care se înghite cu puţină apă, de trei ori pe zi, între mese. Infuzia de măceşe este prescrisă pentru efectele cardioprotectoare ale acestor fructe. Potrivit rezultatelor unor studii extinse, consumul frecvent de ceai de măceşe, preparat din o linguriță cu fructe uscate la o cană cu apă fierbinte, ajută la reducerea tensiunii arteriale, echilibrează nivelul colesterolului „rău” și tratează circulația periferică deficitară, siropul de măceșe, care se găsește în magazinele cu profil naturist, fiind deseori recomandat în tratarea afecţiunilor vasculare. În același timp, preparatele pe bază de măceșe au un renumit efect de stabilizare a glicemiei.
Împiedică degradarea cartilagiilor din articulaţii
Una dintre cele mai eficiente metode de atenuare a durerilor reumatice este infuzia de măceșe, care aduce organismului substanțe antiinflamatoare și împiedică degradarea cartilagiilor din articulaţii. Totodată, remediile pe bază de măceşe sunt considerate tratamente naturale pentru virozele respiratorii. Grație aportului de antioxidanți, ceaiul de măceşe, consumat în mod frecvent, protejează organismul de boli degenerative și previne îmbătrânirea prematură.