de Anda Postolache

Silurul, cu numele ştiinţific de Euphrasia officinalis, se numeşte în germană Augentrost („augen”, adică „ochi” şi „trost”, „alinare”), este o plantă destul de rară.

„Hoţul laptelui”, cunoscut de mii de ani
Sunt documente care atestă faptul că silurul era folosit încă pe vremea Domnului Iisus, când umbla cu ucenicii Săi prin Ierusalim. În Evul Mediu, ţăranii numeau planta „lupul livezilor” sau „hoţul laptelui”, deoarece credeau că silurul „fura” laptele, adică substanţele hrănitoare, din celelalte plante. După cum şi planta este mai rar întâlnită, şi compoziţia ei conţine substanţe mai rare, precum: aucubină, eufrastidă, alcaloizi, tanini.

Ajută ochii obosiţi
Florile albe de silur au forma unei pleoape. Acesta este poate şi motivul pentru care oamenii s-au gândit încă din vechime să folosească planta pentru combaterea inflamaţiilor oculare. Şi se dovedeşte a fi neîntrecută în vindecarea acestor afecţiuni. Se prepară un ceai din flori de silur folosind o linguriţă cu plantă la 250 ml de apă clocotită, ce se lasă cinci minute la infuzat, iar după strecurare şi răcire se spală ochii cu aceasta. Este recomandabil să se folosească un pahar special pentru băile de ochi, recipient ce se găseşte la magazinele de tehnică medicală. Infuzia din silur astfel preparată este foarte bună nu doar în inflamaţiile oculare, ci şi atunci când ochii sunt obosiţi, ca şi în reducerea aluniţelor sau negilor ieşiţi pe pleoape.