de Carmen Ciripoiu
- remedii de ieri pentru bolile de azi
Aproape de natură, oamenii au învăţat să profite din plin de binefacerile sale, tămăduindu-şi bolile cu reţete străvechi. Remediile ţărăneşti sunt păstrate încă de pe vremea geto-dacilor, fiind cunoscute mai multe plante ce erau întrebuinţate încă de atunci ca ierburi de leac, a căror reputaţie extraordinară este păstrată şi acum.
Durerea de dinţi trece cu cimbrişor sălbatic
De ce umblă ţăranii desculţi mai ales vara la cosit, iar casele au pământ pe jos şi pe prispe? Pentru că aceştia păstrează legătura cu pământul. Cu cât legătura este mai directă în anotimpul călduros, cu atât oamenii sunt apăraţi de boli în perioada iernii. Printre remediile cel mai cunoscute sunt acelea destinate bolnavilor astmatici, cărora li se recomandă să consume, dimineaţa şi seara, zeamă din frunze de podbal, amestecată într-o cană cu lapte de capră. Împotriva degerăturilor este foarte bună infuzia rece din frunze de nuc, poţiune în care se ţin mâinile şi picioarele. Pentru a-i da strălucire părului şi pentru a întări rădăcina, se recomandă clătirea cu apă în care se adaugă infuzie de flori de nuc. Persoanele care au probleme cu ficatul pot consuma în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, două plante întregi de păpădie, iar cele care nu suportă gustul amărui pot recurge la salată din frunzele tinere. Tratamentul se urmează o perioadă lungă. Durerea picioarelor obosite cedează dacă se folosesc comprese cu frunze de brusture, aplicate în două-trei straturi, în timp ce durerea de dinţi trece cu ceai de cimbrişor sălbatic.
Ciuboţica-cucului versus gută
Împotriva viermilor intestinali la copii se foloseşte ceaiul de leurdă, care este ideal şi pentru a curăţa intestinele adulţilor. Pentru a scăpa de dureri de reumatism şi gută, bunicii noştri consumau ceai de ciuboţica-cucului, mai ales în perioada ploioasă. Un alt remediu păstrat din vechime pentru durerile reumatice este masajul cu ulei călduţ în care s-au fiert flori uscate de castan sau legarea mijlocului, peste un obiect de îmbrăcăminte, cu câteva plante proaspete de pedicuţă.
Inhalaţiile cu aburi de la cartofi vă desfundă nasul
Maramureşenii folosesc şi acum cel mai bun remediu pentru gripă şi răceală: frecţionarea bolnavului cu o bucată de lână udată bine cu oţet de mere. Când febra nu cedează, se pun pe tălpi comprese cu cartofi cruzi sau ceapă tăiată şi se învelesc cu ciorapi de lână. O cană cu vin alb în care s-au fiert o ceapă şi o linguriţă cu seminţe de mărar calmează tusea imediat. Pentru desfundarea nasului se va folosi următoarea reţetă: câţiva cartofi mari se fierb în coajă, apoi se aşază pe o farfurie crestaţi la un capăt, după care se vor face inhalaţii cu aburii degajaţi. Napii porceşti au rămas şi acum unul dintre cele mai bune remedii împotriva durerilor de piept în răceli. După ce se curăţă de coajă, napii se toacă mărunt, se presară cu zahăr şi se lasă câteva ore la macerat. Din sucul obţinut se va consuma o lingură la un interval de două-trei ore. Un leac imbatabil împotriva tuberculozei sunt lichenii care cresc pe pietre. Aceştia se adună, se spală şi pun la uscat, apoi se strivesc până devin o pulbere. Seara se pune o lingură cu această compoziţie în apă rece, iar dimineaţa, la prima oră, lichidul se consumă neîndulcit. În cazul insomniei sau al agitaţiei, bunicii folosesc şi acum cataplasme din seminţe de mac şi seminţe de ceapă măcinate şi amestecate cu apă. Efectul este garantat.
Feliile de iască cicatrizează rănile
Ardeii iuţi vin de hac reumatismului. Preparatul este foarte simplu, dar cu un efect uluitor: se fierb doi-trei ardei iuţi în vin alb şi o lingură cu miere. Se recomandă consumul unei linguri la fiecare oră. Concomitent se va aplica peste locul dureros o compresă înmuiată în această compoziţie, uns înainte cu puţin ulei nerafinat, pentru a preîntâmpina iritarea pielii. Excelente în tratarea reumatismului sunt şi vrejurile de roşii, vinete şi cartofi. Acestea se opăresc, se lasă foarte puţin să se răcească, iar în compoziţia obţinută se înmoaie o bucată de pânză, care se aşază peste locul dureros. Compresa e indicat să fie ţinută de dimineaţa până seara. În perioada tratamentului, bolnavul trebuie să poarte doar îmbrăcăminte din bumbac sau lână.
Un leac imbatabil pentru vindecarea rănilor sunt feliile de iască proaspătă puse pe locul afectat. Efectul este garantat!
Seminţele de gutui, bune contra hemoroizilor
Hemoroizii, consideraţi una dintre bolile cele mai vechi din lume, cedează în faţa seminţelor de gutui. Reţeta este pe cât de simplă, pe atât de eficientă: se pisează seminţe de gutui până devin o pulbere, apoi se amestecă bine cu apă şi se lasă o zi la macerat. Se folosesc comprese din pânză înmuiate în această compoziţie, care se aplică de mai multe ori pe locul bolnav.
Cojile de ceapă reglează ciclul menstrual
Folosite iniţial pentru vopsirea firelor de lână, cojile de ceapă sunt o excelentă vopsea de păr. Procedura este simplă, se face un decoct concentrat de coji de ceapă cu care se spală părul. După câteva proceduri, firele albe dispar, iar podoaba capilară devine mai bogată şi mai sănătoasă. În cazul în care v-au ros pantofii, se presară pe locul afectat pulbere obţinută din coji uscate de ceapă sau se tamponează cu decoct din coji. Datorită substanţelor conţinute, ce au rolul de a creşte imunitatea şi a tonifica activitatea inimii, cojile de ceapă sunt recomandate şi celor suferinzi de hipertensiune arterială, care pot consuma pe zi o cană cu ceai. În caz de răceală asociată cu tuse seacă, decoctul de coji de ceapă este un excelent expectorant. Ceaiul de coji de ceapă le vine de hac şi durerilor de cap sau crampelor musculare. În acest caz se va face o infuzie dintr-o linguriţă cu coji de ceapă în 200 ml apă fierbinte. Se consumă o cană cu ceai pe zi, jumătate din compoziţie la ora 18:00, iar cealaltă jumătate la ora 21:00. Tratamentul durează trei luni. Pentru reglarea ciclului menstrual este ideal tot ceaiul de coji de ceapă, o lingură infuzată la 300 ml apă. Ceaiul se consumă în cure lunare de şapte zile, începând cu ziua a zecea după terminarea menstruaţiei. Bătrânii noştri spun că scorusul este cel mai bun remediu împotriva constipaţiei. Se consumă suc proaspăt stors din fructe bine coapte, diluat cu apă (două linguri cu suc la 100 ml apă). Şi mămăliga foarte moale, în care se fierb prune sau corcoduşe coapte, este un leac de excepţie pentru constipaţie.
Atenţie! Preparatele din coji de ceapă nu se păstrează mai mult de 24 de ore.
Rădăcina de tătăneasă este considerată un panaceu desăvârşit pentru metastază. 1,5 kg de rădăcină de tătăneasă se toacă mărunt, se dă prin maşina de tocat, apoi se amestecă bine cu 2,2 kg miere de salcâm şi 3,5 litri vin roşu. Compoziţia se pune într-un borcan de sticlă şi se lasă la macerat cinci zile. Se recomandă consumul, cu o oră înainte de masă, a unei linguriţe, de trei ori pe zi. Tratamentul durează o lună.
• Îmbrăcămintea roşie purtată iarna dă senzaţia de căldură!
• Cârceii dispar dacă se aplică pe locul dureros o compresă din beţişoare fierte, strânse dintr-un muşuroi de furnici