Main menu

header

3 ponturi pe săptămână (203)

- Ceaiul de lumânărică potoleşte tusea, ajută la scoaterea sputei dacă se pune o linguriţă cu flori uscate într-o cană cu apă clocotită şi se beau câte două căni pe zi;

- Polenul vă energizează dacă îl consumaţi ca atare sau diluat în lapte, apă sau ceai călduţ (fără a fi fiert). Raţia zilnică: de la o jumătate de linguriţă la o linguriţă;
Read more: 3 ponturi pe săptămână (203)

Castravetele alungă tusea

  Castravetele este o legumă renumită mai ales în alimentaţie, datorită aportului său de apă şi de fibre. În perioade extenuante din punct de vedere fizic, castravetele reprezintă un adevărat energizant, ajutând la o bună hidratare.

Elimină toxinele

  Sucul de castravete s-a dovedit eficace în tratamentul erupţiilor cutanate. Pentru rezultate optime, la sucul din castravete se adaugă şi suc de morcov şi sfeclă roşie. Acesta este de fapt şi leacul natural folosit în trecut în tratarea holerei, potolind setea excesivă a bolnavilor atinşi de Read more: Castravetele alungă tusea

Extractul din seminţe de struguri vs leucemie

Extractul din seminţe de struguri poate elimina celulele canceroase ce cauzează leucemia, potrivit cercetătorilor americani de la Universitatea din Kentucky.

Distruge celulele canceroase

  În experimentele de laborator, cercetătorii cu observat că extractul din seminţe de struguri Read more: Extractul din seminţe de struguri vs leucemie

Jneapănul calmează inima

  Jneapănul (Pinus mugo) este arbust cu tulpină ramificată, ale cărui crengi stau culcate pe pământ. Arbustul are frunze sub formă de ace şi este des răspândit în regiunile alpine. Pinus mugo creşte ca tufiş în regiunile înalte de munte, deasupra zonelor în care se dezvoltă pădurile. Tot sub denumirea de jneapăn există şi Juniperus communis şi Pinus montana. Se mai cunoaşte şi sub denumirea populară de jep. Probabil că denumirile de Jepii Mari sau Jepii Mici (zone din Bucegi) nu vă sunt deloc străine. Acum veţi şti şi de unde vine numele lor.

Are efect antiinflamator
Read more: Jneapănul calmează inima

Lemnul-Domnului şi durerile de dinţi

  Planta aromatică, numită popular Artemisia abrotanum, lemnul-Domnului, face parte din familia leguminoase. Extractele din tulpinile florifere tinere au acţiune antiseptică, expectorantă, tonică, antihelmintică, stomahică şi tonică. De asemenea, stimulează menstruaţia, digestia, funcţiile ficatului şi omoară viermii intestinali.

Leacul bronşitei

  Lemnul-Domnului e utilizat de sute de ani pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, anemiei, artritelor, bolilor de stomac şi de ficat, bronşitei, buzelor crăpate, calculozei renale şi biliare, cangrenelor, constipaţiei, dereglărilor Read more: Lemnul-Domnului şi durerile de dinţi

Fluturele de iarbă, cel mai bun antispastic

  Fluturele de iarbă (Asclepias tuberose) este o plantă originară din America de Nord şi creşte uşor în solurile nisipoase şi însorite. Rădăcina este mare şi albă şi atinge până la un metru lungime. Tulpinile au culoarea galben-portocaliu, ajungând chiar şi până la roşu. Frunzele şi florile plantei nu conţin niciun pic de lapte sau de suc. Seminţele sunt foarte delicioase dacă le adăugaţi în mâncare, gustul fiind asemănător cu al mazării. Numele de fluture îi este dat deoarece produce un grad semnificativ de nectar.

Read more: Fluturele de iarbă, cel mai bun antispastic

Mielărea sporeşte fertilitatea

  Mielărea sau Vitex agnus castus, cum este numită ştiinţific, este o plantă medicinală, ce stimulează fertilitatea. Este folosită de foarte multă vreme, fiind de ajutor în sindromul premenstrual, dezechilibre hormonale sau boli de piele.

Echilibrează ctivitatea hormonală

  Din plantă se prepară o infuzie (o linguriţă cu plantă mărunţită se opăreşte cu 250 ml apă clocotită) ce Read more: Mielărea sporeşte fertilitatea

Salcia vindecă stomatitele

  Acest copac, ce creşte de obicei pe malul apelor, nu este doar decorativ, ci este utilizat şi în tratamentul anumitor boli. De la salcie (Salix alba) se foloseşte scoarţa (Cortex salicis), ce conţine o cantitate foarte mare de compuşi salicilici şi taninuri, precum şi ceară, răşini şi oxalaţi. Această scoarţă se recoltează de pe ramurile de doi, trei ani, prin jupuire în fâşii.

Combate febra

  Preparatele pe bază de scoarţă de salcie sunt folosite în afecţiunile reumatice, pentru calmarea durerilor şi combaterea febrei, în stările de iritabilitate nervoasă şi anxietate, în insomniile pe fond nervos, dismenoree, nevralgii, dureri musculare, stomatite, dar şi pentru combaterea transpiraţiei picioarelor.
Read more: Salcia vindecă stomatitele

Brusturele cu scaieţi învinge cancerul

  Arctium lappa sau brusturele cu scaieţi, după cum este el cunoscut popular, este una dintre cele mai bune plante medicinale utilizate în tratarea diabetului şi a unor forme de cancer.

Diabetul, la pământ!

  De la această plantă se foloseşte rădăcina, care se despică în fâşii, ce vor fi mai uşor de pisat. Pentru uscare întindeţi fâşiile de rădăcină de brusture cu scaieţi într-un loc uscat, la temperatura camerei. Este indicat să nu uscaţi pe sobă, întrucât Read more: Brusturele cu scaieţi învinge cancerul

Scăpaţi de tuse cu lapte şi usturoi

  În această perioadă a anului, tot mai multe persoane tuşesc. Fie din cauza unei răceli, fie din alte cauze, putem spune despre tuse că este un act reflex, ce nu poate fi stăpânit şi care este foarte deranjant.

Tratamente naturale

  Deşi hulită (şi în multe cazuri pe bună dreptate), trebuie să menţionăm că acest act împiedică pătrunderea corpilor străini în căile aeriene şi, pe de alta, provoacă eliminarea mucozităţilor şi a secreţiilor acumulate în bronhii. Pentru orice tip de tuse (fie ea uscată sau convulsivă) există, bineînţeles, şi tratamente naturiste. Este chiar indicat ca pentru o banală tuse să nu folosim medicamente, care ar putea avea şi efecte adverse. Printre plantele sau fructele care sunt eficiente în lupta contra tusei se numără coacăzele negre, gutuile, strugurii stafidiţi, ceapa, usturoiul, merele etc.
Read more: Scăpaţi de tuse cu lapte şi usturoi

Turiţa-mare vindecă inflamaţiile gâtului

  Turiţa-mare mai este numită şi iarba de friguri, fiind o plantă medicinală magnifică, numită în germană „regele tuturor plantelor”. Era cunoscută de vechii egipteni şi utilizată în multiple afecţiuni. Turiţa-mare are flori de culoare galbenă, în formă de stea, şi creşte în Europa prin livezi, tufişuri, margini de drum, păduri. Planta este intens utilizată din moşi-strămoşi în medicina naturistă, fiind renumită pentru proprietăţile sale antioxidante şi antiinflamatorii.  Turiţa-mare avea calitatea de a neutraliza unele otrăvuri din acea vreme, dar era recomndată şi ca produs de întinerire.

Ameliorează crampele menstruale

  Read more: Turiţa-mare vindecă inflamaţiile gâtului