După 1990, mai ales, am început să bem multe băuturi răcoritoare făcute de marile companii internaţionale, băuturi ce au o sumedenie de E-uri şi îndulcitori ce produc tot felul de probleme de sănătate. Uităm că există posibilitatea de a ne prepara singuri, acasă, nişte băuturi răcoritoare şi pline de vitamine, fără costuri mari.
Zahărul invertit este mai sănătos
Băuturile preparate în casă, pe lângă plăcerea pe care ne-o produc, au şi un rol important în sănătatea noastră. Ele ne aduc un important aport de vitamine, minerale şi enzime în organism, întărind sistemul imunitar, făcându-ne astfel mult mai rezistenţi faţă de microbi, viruşi etc. Pentru a fi şi mai sănătoase pentru organism, este indicat să ne preparăm aceste băuturi cu zahăr invertit. Invertirea zahărului se face prin fierberea lui cu sucul de la una, două lămâi. La un kilogram de zahăr se pune sucul de la două lămâi.
Băutura fortifiantă a adulţilor
Cidrul este o băutură cu un conţinut moderat de alcool, obţinut din fermentaţia sucurilor unor fructe şi flori ale unor plante medicinale. Fiind nişte băuturi ce conţin alcool, sunt destinate exclusiv adulţilor. Sunt folosite ca tonice vitaminizante de adulţii în convalescenţă sau fără poftă de mâncare.
Cidrul din...Măceşe
Într-un borcan de zece litri se pune apă, un kilogram de măceşe întregi, uscate sau 500 g de pulpă mărunţită. Se adaugă 2,5 kg de zahăr, sucul de la două lămâi şi 30-50 g de drojdie. După gust, se poate pune şi coaja lămâilor. Se acoperă cu un tifon pus în două, pentru a se putea elimina bioxidul de carbon rezultat din procesul de fermentaţie şi se ţine astfel între patru şi şase săptămâni la temperatura camerei. În primele 14 zile se amestecă în compoziţie din două în două zile, apoi mai rar. După limpezire se pune în sticle şi poate fi consumat cu moderaţie.
Flori de cătină
În zece litri de apă fiartă se pun 400 g de fructe uscate, trei kilograme de zahăr şi 30-50 g de drojdie de bere. Se lasă la fermentat în aceleaşi condiţii ca şi cidrul de măceşe, dar timp de 15-20 de zile. După trecerea acestei perioade se poate bea, dar atenţie, la suprafaţă se va forma o peliculă uleioasă, ce poate fi folosită ca unguent extern în caz de arsuri şi răni. Se pune direct pe plagă. Aşa că ne alegem cu două produse dintr-o singură preparare.
Coacăze
Se prepară din 1,5 kg coacăze, 1,5 kg zahăr, şase litri de apă. Se aleg fructele sănătoase, se curăţă de codiţe, frunzuliţe şi impurităţi. Se spală sub un jet subţire de apă sau se pun într-o strecurătoare ce se ţine de câteva ori în apă. După ce s-a scurs apa, fructele se strivesc şi se pun într-un vas emailat sau de sticlă.
Separat se prepară un sirop de zahăr din cantităţile de mai sus. După ce se răceşte acest sirop se toarnă peste fructele strivite. Se amestecă bine, se leagă vasul cu tifon şi se lasă să stea 24 de ore într-un loc cald (20-28 de grade Celsius).
După aceea se filtrează printr-un tifon cu strat de vată sau printr-o pânză deasă. Se toarnă în sticle, după ce pe fundul fiecăreia s-au pus câte trei, până la şapte stafide. Sticlele se lasă neumplute cam opt centimetri. Se astupă bine cu dopuri opărite, se leagă cu sfoară şi se ţin într-o încăpere rece, pentru maturare. Se poate consuma după 7, 14 zile. Cidrul obţinut din coacăze are acţiune de întinerire, dizolvă acidul uric de la încheieturi, are efecte afrodiziace şi protejează organismul de atacuri de cord, boli de inimă şi cancer. Pentru a avea efectul scontat se vor consuma câte 100 ml înainte de mesele principale.
Flori de soc
Se prepară din circa 80 g de flori proaspete sau 20 g flori uscate, curăţate de peduncul. Acestea se fierb 20-30 de minute într-un sirop făcut din cinci litri de apă şi un kilogram de zahăr, la care se adaugă sucul a două lămâi, iar după răcire, 10-15 g drojdie de bere. Se lasă la fermentat exact ca şi cidrul de măceşe şi după cinci, şapte zile se pune în sticle, fiind gata de consumat.
Şi amestecurile de plante au efecte diuretice, fiind foarte bune pentru combaterea anuriei.
1. 40 g frunze de mesteacăn, 20 g frunze de vâsc şi 40 g coada-calului. Se ia o linguriţă din acest amestec şi se opăreşte într-o cană cu apă clocotită. Se beau trei căni pe zi.
2. 20 g traista-ciobanului, plus 20 g coada-calului. Opăriţi o linguriţă din acest amestec cu o cană cu apă clocotită şi beţi două căni pe zi.
3. 30 g troscot, 20 g traista-ciobanului, 30 g pir medicinal, 20 g măceş. Infuzia se prepară dintr-o lingură cu amestec la 250 ml apă. Se beau două căni pe zi.
4. 20 g rădăcină de osul-iepurelui, 30 g coada-calului, 10 g fructe de ienupăr, 20 g măceşe şi 20 g cozi de cireşe. Opăriţi o linguriţă şi jumătate de amestec într-o cană cu apă clocotită.
Cauzele anuriei pot fi de natură infecţioasă, toxică sau medicamentoasă, dar poate fi cauzată şi de o deshidratare puternică.
Ceaiul din cozi de cireşe, indicat bolnavilor de rinichi
Dacă medicul a stabilit că anuria este o boală uşoară, vă recomandăm plante cu acţiune diuretică, administrate sub formă de infuzie sau de decoct. Iată câteva reţete ce vă vor repune pe picioare rapid.
Decoctul de cozi de cireşe are un puternic efect diuretic. Puneţi două linguri cu cozi de cireşe într-o jumătate de litru de apă rece, apoi fierbeţi 20 de minute. Preparatul se bea de-a lungul unei zile, cu înghiţituri mici.
Seminţele pot înlocui piperul negru
Deşi este originară din Mexicul de Sud, America Centrală şi nordul Americii de Sud, datorită calităţilor deosebite, papaya este acum cultivat în majoritatea ţărilor tropicale. Carica papaya este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci şi zece metri înălţime, cu frunze aranjate în spirală, limitate la vârful trunchiului. Frunzele au 50-70 cm în diametru şi şapte loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm şi cu un diametru de 10-30 cm. Fructele sunt coapte când sunt moi şi devin galben-portocalii. Seminţele negre sunt comestibile şi au un gust iute. Uneori sunt măcinate şi înlocuiesc piperul negru.
Read more: Papaya intensifică arderile din organism- Împotriva tusei date de răceală beţi trei zile, în fiecare dimineaţă şi seară, câte un pahar de 200 ml cu suc de pere.
- Persoanele predispuse la hemoragii nazale trebuie să consume alimente bogate în vitamina K (cartofi, fructe de cătină albă, conopidă, fragi, grâu nedecorticat, mazăre verde, morcovi, ovăz, porumb, roşii, salată verde, spanac, varză albă, broccoli, carne de vită, ficat de porc, untură de peşte sau gălbenuş de ou).
- Suferinzii de boli ale ficatului pot bea o licoare făcută din zeama de la 20 de măceşe zdrobite, lăsate în prealabil la înmuiat într-o cană cu apă, combinată apoi cu fiertura de la alte 20 de măceşe, puse pe foc în 250 ml de apă.
Rădăcinile de brusture, antiseptice
Pentru uz extern se pot utiliza plante ce grăbesc „coacerea” furunculelor, dar şi unele ierburi antiseptice. Pentru uz intern se folosesc infuzii din trei-fraţi-pătaţi, rădăcini de brusture, cicoare, dar şi un amestec de câteva plante medicinale. Infuzia dintr-o linguriţă cu trei-fraţi-pătaţi la o cană cu apă clocotită este foarte eficientă. Pentru un efect mai puternic şi rapid se poate bea o infuzie preparată din patru linguri cu plantă la 250 ml apă. Preparatul se consumă cu lingura (o lingură la trei ore).
O altă plantă cu efecte benefice este brusturele, mai exact rădăcina acestuia. Opăriţi într-un litru de apă patru linguri cu rădăcini. Infuzia se bea de-a lungul unei zile.
Cicoarea, la rândul ei, vă scapă mai rapid de dureroasele furuncule. Fierbeţi un litru de apă în care puneţi 12 g de plantă. Lăsaţi la infuzat 15 minute şi apoi consumaţi pe parcursul unei zile.
Baia în frunze de nuc este o binecuvântare
Tratamentele externe sunt şi ele deosebit de eficiente. Iată câteva:
- Luaţi câteva smochine bine coapte, tăiaţi-le în jumătăţi. Fierbeţi-le în apă sau în lapte şi apoi aplicaţi-le direct pe furuncule. Aceste cataplasme au o foarte mare acţiune emolientă. Folosiţi smochine proaspete, având grijă să nu fie preparate în vreun fel.
- Cataplasmele cu făina de in sunt şi ele foarte bune. Puneţi într-o cană cu apă fierbinte făină de in până se face o pastă. Aceasta se pune între două bucăţi de pânză curată ce se aplică peste locul în care se găseşte furunculul. Cataplasmele se menţin în permanenţă calde, timp de trei ore.
- Baia în frunze de nuc este o binecuvântare. Fierbeţi 100 g de frunze de nuc bine mărunţite în trei litri de apă, timp de un sfert de oră. Amestecaţi lichidul obţinut cu apa din baie, care trebuie să aibă temperatura de 37 de grade Celsius. Bolnavul de furunculoză trebuie să stea în baia astfel pregătită 20 de minute.
- Banala pătlagină are şi ea un rol important în tratarea dureroaselor furuncule. Striviţi câteva frunze cu o sticlă, apoi aplicaţi-le direct pe furuncul.
Elena Şerban
- Scăpaţi de kilogramele în exces fără complicaţii şi riscuri
Colăceii puşi pe burtă pot dispărea rapid dacă facem o cură cu băuturi naturale din legume şi din fructe. Sucurile combinate ne fac să pierdem o jumătate de kilogram pe zi şi ne înfrumuseţează totodată şi pielea.
Read more: Sucurile naturale detoxifiante