.gif)
Nu sunt nişte aluniţe. Nu sunt tumori în adevăratul sens al cuvântului. Sunt doar nişte ţesuturi cu aspect de tumoare ce se dezvoltă pe stratul superior al pielii, în special în zona mâinilor şi a feţei. Negii pot fi inestetici la vedere şi, mai mult, pot provoca mâncărime şi senzaţii de disconfort. .gif)
Sânziana galbenă este o plantă cu flori galbene, mici şi dese, ce se mai numeşte şi Galium verum sau drăgaică. Planta perenă este o floare comună în Europa şi emană un parfum dulce. În popor, drăgaica este cunoscută mai mult ca plantă magică, având proprietăţi uluitoare de a vindeca şi cele mai grele boli.
.gif)
Iarba de silur, cunoscută şi sub numele de iarba-ochiului, este o plantă întâlnită pe câmpiile şi păşunile din Europa. Florile silurului, albe sau violete, sunt un remediu sigur pentru o mulţime de afecţiuni..gif)
Lintea este una dintre legumele frecvent întâlnite în bucătăria asiatică şi mediteraneeană. Are câteva asemănări cu mazărea şi cu fasolea, dar diferă la numărul de boabe aflate într-o păstaie: în general două. O altă diferenţă constă în timpul de fierbere mai scurt.
- În caz de oxiuri, la copii se dau câte 10-15 seminţe de dovleac descojite zilnic, iar adulţii vor lua câte 20-30 de seminţe pe zi;.gif)
Salcâmul este un copac ce creşte în condiţii variate, dar mai ales în zonele de câmpie. Este originar de pe continentul nord-american, rădăcina lui având proprietatea de a stabiliza solurile uşoare, dar şi de a fixa azotul din atmosferă. 
Puţini sunt cei care ştiu că mugurii de brad, mestecaţi, ţin de sete şi feresc organismul de bolile de piept şi de plămâni. Fiertura din muguri de brad alungă răcelile şi gripele, atât la animale, cât şi la oameni. Un alt sfat pe care îl oferă fitoterapeuţii este acela că, atunci când mugurii au deja două degete lungime, se culeg şi se prepară din ei tot felul de siropuri şi de licori vindecătoare, ale căror reţete sunt uşor de realizat. De asemenea, din crenguţele de brad şi din vârfurile de pin se prepară o fiertură ce se foloseşte nu numai în caz de boală, ci şi pentru întărirea organismului şi pentru creşterea imunităţii. 
Sorbestrea (Sanguisorba officinalis), denumită popular şi sângeroasă, sângerică sau sorbitoare, este o plantă perenă ce face parte din familia rozaceelor. Tulpina este dreaptă şi poate atinge până la un metru înălţime, iar frunzele sunt lucioase şi zimţate. Nu e o întâmplare că este denumită şi sângeroasă: florile sale sunt purpurii. Poate fi întâlnită pe păşunile umede, în poieni şi în apropierea zonelor mlăştinoase. Înfloreşte în perioada iunie-iulie. Frunzele plantei pot fi folosite în salate, având un gust ce aminteşte de castravete. 
Spânzul verde este o plantă perenă ce creşte în Statele Unite. Frunzele de spânz sunt alterne şi lung peţiolate. Pe măsură ce frunzele ocupă un loc superior pe tulpină, ele devin din ce în ce mai mici. Spânzul reprezintă o speranţă pentru bolnavii de cancer, rezultatele folosirii acestuia ca tratament fiind miraculoase.
Calmează crizele de epilepsie
Spânzul verde este de mare ajutor în tratarea afecţiunilor sistemului nervos. Infuzia înlătură stările de melancolie, de deprimare şi calmează cu succes accesele de furie. Totodată, îmblânzeşte crizele de epilepsie şi ajută în refacerea ţesuturilor în urma unui accident cerebrovascular. Spânzul îmbunătăţeşte condiţiile cardiace, eliminând posibilitatea apariţiei tahicardiei. Se fierbe o linguriţă cu rădăcina plantei în 250 ml de apă. Se dă în două clocote, se ia ibricul de pe foc, se răceşte, se strecoară şi se beau trei căni pe zi.
Tratează hernia
Read more: Spânzul verde, o sperantă pentru bolnavii de cancer.gif)
- În cazurile de febră, frecţiile cu ardei iute ajută la normalizarea situaţiei. 
Bănuţul este o plantă erbacee din Europa, ce se aseamănă cu margareta. Florile sunt albe, prinse într-un disc galben şi sunt utilizate pentru a trata o gamă largă de tulburări ale organismului.