de Dana Purgaru
Ceaiul negru, obţinut din frunzele plantei Camellia sinensis, are un conţinut bogat în aminoacizi, uleiuri volatile, iod, potasiu, vitamine din complexul B şi face minuni pentru tensiunea arterială.
Read more: Ceaiul negru scade tensiunea arterialăde Liliana Simidon
Părul gras este un rezultat al producţiei excesive de sebum, la nivelul pielii capului. În general, există două categorii de păr gras: de la rădăcină până la vârf sau doar la rădăcină.
Read more: Sucul de lămâie previne îngrăşarea păruluide Mariana Borloveanu
- Leacuri mănăstireşti
Pentru mulţi dintre noi fiecare zi înseamnă o nouă luptă. Cei care, din păcate, au de dus crucea grea a cancerului, trebuie să înveţe totul despre această perfidă şi necruţătoare boală. Părintele Porfirie de la Mănăstirea Neamţ ne-a dăruit un secret al lutului galben, iar maica Fevronia de la Mănăstirea Polovragi ne-a învăţat cum trebuie luptat cu boala şi mai ales cum poate fi aceasta învinsă. Şi, pentru că toate aceste leacuri le-am aflat în peregrinările noastre prin mănăstiri, fiecare remediu trebuie întregit cu o rugăciune.
Read more: Inamicii verzi ai canceruluide Daniela Anton
Una dintre cele mai simple şi mai ieftine metode de terapie este cea cu ajutorul cărbunelui vegetal. Pulberea neagră este şi astăzi utilizată ca leac pentru mai multe probleme de sănătate. Iată care sunt acestea:
Read more: Cărbunele vegetal vindecă gastritade Cătălina Tăgârţă
Când vine vorba de trifoi, toată lumea se gândeşte la animale, fiind o hrană „fină” şi delicioasă pentru acestea. Puţine persoane ştiu însă că trifoiul este extrem de util chiar şi oamenilor, este un tonic pentru întregul organism şi are indicaţii pentru afecţiuni diverse, de la boli ginecologice până la reumatism şi spondiloze.
Read more: Aliatul femeilor: trifoiulde Gabriela Niculescu
Cânepa codrului face parte din familia Asteraceae şi este floră spontană în Europa. În România, aşa cum spune şi denumirea ei, se găseşte în zona pădurilor de deal şi de munte. Planta creşte până la 150 cm înălţime şi are tulpina de culoare roşiatică. Frunzele cresc opus şi sunt alcătuite dintr-o grupare de trei pe o codiţă. Această plantă este diuretică, antifebrilă, laxativă, emolientă, cicatrizantă, antibiotică, aperitiv-tonică, antihelmitică. De la cânepa codrului se recoltează frunzele înainte de înflorirea plantei, precum şi rădăcinile, care se spală bine, se taie rondele şi se aşază la uscat în locuri umbrite şi aerisite.
Read more: Cânepa codrului, un laxativ naturalde Gabriela Niculescu
Rizomul şi rădăcinile pălămidei conţin insulină, tanin, rezine, ulei volatil, săruri minerale. Remediile din această plantă au acţiune antiinfecţioasă, diuretică, sudorifică, stomahică. Sunt cicatrizante ale pielii şi mucoaselor, nu dau voie să se înmulţească microbii, distrug stafilococii, măresc cantitatea de urină eliminată, contribuind la dezintoxicarea organismului, favorizează sudoraţia şi înlătură procesul inflamator.
Read more: Pălămida combate microbiide Gabriela Niculescu
Răchiţanul are puternice efecte curative în nenumărate afecţiuni. Băile terapeutice cu această plantă sunt recomandate în cazul infecţiilor vaginale sau al hemoragiilor anale produse de hemoroizi, cataplasmele vindecă eczemele, iar sucul proaspăt stors calmează tenul înroşit şi închide porii dilataţi.
Read more: Cataplasma cu răchiţan luptă cu eczemelede Liliana Simidon
Atunci când circulaţia cerebrală nu se desfăşoară în condiţii normale, sunt câteva semne ce ar trebui să dea de gândit, printre care se numără: stări de oboseală, senzaţie de amorţeală la mâini sau la picioare, senzaţie de ameţeală, câteodată chiar leşin, lipsa de acuitate şi dureri de cap violente.
Read more: Ventrilica îmbunătăţeşte circulaţia cerebralăde Gabriela Bunea
Hrişca a fost cultivată pentru prima oară în Asia de Sud-Est acum 8.000 de ani şi s-a răspândit apoi cu rapiditate în Asia Centrală şi Extremul Orient. Creşte pe terenuri puţin fertile, iar consumul său are o mulţime de proprietăţi benefice pentru organism.
Read more: Hrişca ţine tensiunea sub controlde Gabriela Niculescu
Denumită şi insulină vegetală sau castravete tibetan, momordica este răspândită în Tibet şi Nepal, fiind considerată o plantă cu acţiune insulinică, adică sporeşte secreţia de insulină la nivelul pancreasului. Având această virtute, momordica poate fi utilizată şi ca adjuvant în tratamentul diabetului zaharat. Studii clinice efectuate pe această plantă au arătat că momordica prezintă acţiune hipoglicemiantă, scade gluconeogeneza hepatică, creşte sinteza hepatică a glicogenului şi creşte oxidarea periferică a glucozei la nivelul eritrocitelor şi al celulelor ţesutului adipos.
Read more: Momordica, binevenită în diabetul zaharat