de Liliana Simidon
Sezonul rece poate fi un coşmar pentru persoanele care suferă de ulcer gastric, deoarece în această perioadă alimentaţia o ia puţin... razna, rolul dietei fiind deci esenţial. De asemenea, vă puteţi bucura de sprijinul remediilor naturiste.
Read more: Seminţele de fenicul astâmpără ulcerul
de Mariana Borloveanu
- leacuri mănăstireşti
Încântătoarea plantă de ferigă, Dryopteris filix-mas, este cunoscută în popor sub diverse nume: barba-ursului, făliuţa, iarba-şarpelui, limba-cerbului, năvalnic, ferecei, feresea, ferigă, feriguţă, feristei, spasul dracului. Călugării din Macedonia, unde trăieşte şi părintele Jaroslav, care ne-a dat acest leac mănăstiresc, consideră frunzele de ferigă o binefacere pentru cumplitele dureri reumatice şi pentru ţinerea în frâu a artritei. De asemenea, cu pulberea obţinută din rizomul acestei plante, care conţine numeroase săruri şi taninuri, pot fi îndepărtaţi cei mai supărători paraziţi intestinali. Din crenguţe şi din frunze proaspete se poate obţine un antitermic cu efect imediat.
Read more: Băile cu ferigă vă scapă de gripă
de Diana Georgescu
Ceapa, care în Egiptul Antic era oferită drept dar zeilor, este un remediu străvechi, recunoscut pentru calităţile vindecătoare uluitoare. Totodată ne asigură starea de sănătate şi echilibrul organismului, prevenind apariţia unor fenomene patologice, datorită conţinutului bogat în vitamine, săruri minerale şi substanţe cu caracter antibiotic.
Read more: Ceapa ţine doctorul la distanţăde Gabriela Bunea
Pervinica este o plantă medicinală care în ţara noastră creşte în grupuri compacte în pădurile de fag şi de stejar. Este cultivată şi ca plantă decorativă, alcătuind un covor viu colorat.
Read more: Tensiune „de aviator“ cu pervinică
de Gabriela Niculescu
Spilcuţa, originară din Anatolia, cunoscută şi sub numele de iarba-fetei, are frunze care răspândesc în jurul lor aromă de citrice. Este o plantă medicinală, pomenită în lucrările medicilor greci încă din Antichitate, ca aspect părând a fi o încrucişare între muşeţel şi margaretă. Părţile ei aeriene sunt folosite pentru proprietăţile lor antiinflamatoare, antispastice şi de combatere a durerilor de cap.
Read more: Spilcuţa, analgezic natural
de Gabriela Niculescu
Măselariţa are miros neplăcut, care însă dispare după ce planta este uscată. Ea înfloreşte din luna iunie până în luna septembrie. În scop fitoterapeutic se utilizează fie partea aeriană, fie seminţele. Se recoltează funzele când apar primele flori, iar seminţele se recoltează în luna septembrie. Măselariţa conţine alcaloizi tropanici, drept pentru care este o plantă toxică şi nu se recomandă copiilor.
Read more: Măselariţa combate parodontoza
de Gabriela Niculescu
Denumirea ştiinţifică a răchiţanului este Lythrum salicaria, „lythron” însemnând în greaca veche „pătate de sânge”, un nume legat de faptul că răchiţanul era folosit de soldaţii greci şi romani pentru tratarea rănilor sângerânde.
Read more: Pulberea de răchiţan stopează hemoragiile
de Liliana Simidon
Sensibilitatea accentuată a dinţilor este o problemă foarte neplăcută, ce poate îngrădi savurarea anumitor alimente.
Read more: Ceaiul de salvie alungă sensibilitatea dentară
de Daniela Anton
Aveţi probleme cu circulaţia sângelui sau cu reumatismul, vă plângeţi de afecţiuni dermatologice sau de dureri de rinichi? Toate aceste dureri pot fi remediate cu ajutorul băilor terapeutice.
Puteţi pune plante într-un săculeţ, pe care-l umeziţi cu apă fierbinte. După un sfert de oră îl scufundaţi din nou în apă fierbinte. Cantitatea trebuie să fie de o lingură cu plante la o cană cu apă. Turnaţi infuzia astfel obţinută cu tot cu săculeţ în apa de baie (proporţie de un sfert de litru de infuzie la doi litri de apă). Puteţi adăuga şi sare de mare sau sare grunjoasă. În locul infuziei puteţi folosi un macerat (lăsaţi săculeţul în apă călduţă câteva ore).
de Diana Georgescu
Natura ne-a dăruit ridichi roşii, albe, negre sau galbene, cu dimensiuni variate, de la cele mici de primăvară până la deţinătoarea recordului Guinness Book, care cântărea 31,2 kilograme. Ele sunt gustoase şi energizante, se plantează uşor şi rezistă în orice climat.
Read more: Ridichea distruge bacteriilede Daniela Anton
Probabil că nu există cămară pregătită pentru iarnă care să nu conţină suc de roşii. Pe lângă gustul bun pe care-l dă mâncărurilor, sucul de roşii este şi sănătos. Este una dintre cele mai bune băuturi, cu numeroase beneficii pentru întregul organism, stimulează metabolismul şi sistemul imunitar, previne cancerul şi afecţiunile cardiovasculare, întăreşte oasele şi reglează nivelul de colesterol din sânge.
Read more: Zeama de roşii întăreşte imunitatea