Farmacie verde

Sucuri proaspete pentru un plus de vitalitate

de Cătălina Rafailă

Savurarea unui suc proaspăt, preparat în casă, nu este numai un deliciu răcoritor, ci și un adevărat depozit de vitamine ce are menirea de a ne energiza. Read more: Sucuri proaspete pentru un plus de vitalitate

6 motive pentru a mânca pepene

de Elena Şerban

Vara, o felie de pepene roşu sau galben ne învigorează. De altfel, doar gândul la pepenele roşu sau galben ce „zace în frigider”, aşteptându-ne, ne face să ne simţim mai bine. Însă, dincolo de efectul imediat, există mai multe motive pentru care ar trebui ca în fiecare vară să nu ocolim bostănăriile şi să mâncăm din plin pepene roşu ori galben. Nu doar datorită gustului bun, ci şi a faptului că are printre componenţi vitamina A, C, B6, dar şi potasiu. Read more: 6 motive pentru a mânca pepene

Trei răi pun pe fugă bolile hepatice

de Elena Şerban

Cu o denumire neobişnuită pentru o plantă, popâlnicul iepuresc, numit şi trei răi, este o specie ce aparţine familiei Ranunculaceae.
Planta creşte frecvent în pădurile de foioase de deal şi de munte.
De la aceasta se foloseşte, în scopuri terapeutice, partea aeriană a plantei înflorite. Pentru a fi folosită în fitoterapie, se recoltează prin smulgere, în lunile de început de primăvară, martie-aprilie. Partea aeriană conţine gicozide (hepatolobină, anemonină) şi tanin, datorită cărora popâlnicul iepuresc e astringent, antiinflamator, uşor expectorant şi hepatoprotector. Read more: Trei răi pun pe fugă bolile hepatice

Cânepa codrului îmbunătăţeşte imunitatea

de Elena Şerban

Întâlnită mai ales în zonele cu sol umed şi în locurile însorite sau puţin umbrite, cânepa codrului e o plantă ierboasă perenă ce atinge înălţimea de 150 cm. De la plantă se utilizează în scop medicinal frunzele, rădăcinile şi florile. Pentru a fi folosite în medicina naturistă, frunzele se recoltează primăvara, înainte de apariţia florilor, rădăcinile primăvara şi toamna, iar florile la începutul toamnei. Read more: Cânepa codrului îmbunătăţeşte imunitatea

Salcia, aspirina din natură

de Claudia Stan

Despre salcie au scris poeţii, iar pictorii au inclus-o în operele lor pentru farmecul pe care îl are. De Florii, toţi creştinii împletesc coroniţe din ramurile ei şi le duc la biserici pentru a fi sfinţite. Dar salcia este mai mult de atât. Cel de Sus pare că i-a dăruit şi rolul de a ajuta oamenii în vindecarea diverselor boli. Read more: Salcia, aspirina din natură

Ştevia creaţă vă scapă de hemoroizi

de Claudia Stan

Ştevia creaţă sau Rumex crispus este o plantă folosită în scop medicinal şi poate fi găsită oriunde în Europa, în zonele de dealuri şi de câmpii. Recoltarea plantei în scop medicinal se face doar în lunile august şi septembrie, când se lasă la uscat, pentru a-şi conserva proprietăţile. După ce scoateţi rădăcina plantei, tăiaţi-o pe lungime şi puneţi-o la uscat într-o cameră aerisită! Read more: Ştevia creaţă vă scapă de hemoroizi

3 ponturi pe săptămână (232)

- Macul de grădină este recomandat în durerile de dinţi: o căpăţână de mac ajuns la maturitate şi câteva frunze se fierb timp de zece minute în 250 ml de apă. Cu infuzia obţinută, după ce devine călduţă, se face gargară şi se clăteşte gura. Se pot bea câteva înghiţituri; Read more: 3 ponturi pe săptămână (232)

Cel mai bun prieten al ficatului: armurariul

de Ana Trifan

Armurariul, denumit popular şi ciulinul laptelui sau ciulinul Mariei, este o plantă ţepoasă, pe care o găsim la noi în ţară pe dealuri şi pe terenuri pietroase. Există, de asemenea, culturi de armurariu, deoarece silimarina, unul dintre componentele sale de bază, este foarte utilizată în medicină, cu efecte dovedite. Read more: Cel mai bun prieten al ficatului: armurariul

Micşunelele ruginii vs herpesul genital

de Elena Şerban

Deşi cei mai mulţi dintre noi ştim că micsandrele sau micşunelele sunt plante decorative, iată că există o specie - micsandra ruginie - ce are reale capacităţi terapeutice. Read more: Micşunelele ruginii vs herpesul genital

Limba cerbului, bună în bolile pulmonare

de Elena Şerban

Specie de ferigi ce face parte din familia Aspleniaceae, limba cerbului creşte la umbră, în zonele colinare înalte împădurite, precum şi la munte. În medicina tradiţională se utilizează în scopuri terapeutice frunzele recoltate cu peţiol, deoarece conţin enzime, tanini, dar şi vitamine. Limba cerbului are proprietăţi astringente, diaforetice (provoacă transpiraţia) şi diuretice. Datorită acestor efecte, infuzia din frunzele acestei plante se utilizează în diaree, febră şi diureză scăzută. Read more: Limba cerbului, bună în bolile pulmonare