de Cătălina Tăgârţă
Originară din China şi Japonia, schizandra se întâlneşte în ţara noastră doar ca plantă de cultură. Aceasta preferă zonele umbroase, iar fructele sale îmbină la un loc toate cele cinci gusturi: dulce, sărat, acru, amar şi iute, drept pentru care sunt cunoscute şi sub numele de fructele cu cinci gusturi.
Read more: Schizandra, apărătoarea ficatuluide Eugenia Golub
Oregano este o plantă folosită drept condiment, în special în bucătăriile din Italia, Spania, America Latină, Turcia şi Grecia, datorită gustului său uşor mentolat, ce dă o savoare deosebită mâncărurilor. În preparatele culinare se folosesc frunzele de oregano, care sunt mai aromate în formă uscată decât în cea crudă. Această plantă este şi un foarte bun medicament natural, având o acţiune antibacteriană, detoxificantă, antiseptică, colagogă (contribuie la evacuarea bilei), carminativă (favorizează eliminarea gazelor) şi antispasmodică.
Read more: Întăriţi-vă imunitatea cu oreganode Cătălina Tăgârţă
Safou este un fruct din Africa Tropicală şi Ecuatorială, dar care se cultivă şi în Malaiezia. Acesta este cunoscut pentru varietatea culorilor fructelor sale, care variază între 4 cm şi 12 cm, iar coaja lor poate fi de la roz deschis până la bleu, violet şi chiar la bleumarin, în timp ce pulpa este deschisă la culoare, de la alb spre verde deschis. Nu vă gândiţi că dacă îl veţi consuma vă veţi bucura de dulceaţa atribuită majorităţii fructelor. Safou se aseamănă, mai degrabă, cu măslinele sau cu avocado - este gras, hrănitor, dar are puţini carbohidraţi.
Read more: Safou, o comoară dulcede Anda Postolache
Conduraşul (Tropaeolum majus) este o plantă medicinală, dar şi decorativă, cunoscută în popor sub mai multe nume: călţunaşi, guriţa-cucului, nemţoaice, sultănele, tetine, atingic, capuţină sau condurul doamnei. Este benefică organismului, deoarece are un spectru larg de acţiune.
Read more: Conduraşul, un antibiotic vegetalde Elena Şerban
Dintre cele trei feluri de zmeură, roşie, galbenă şi neagră, cea din urmă este una dintre cele mai aromate fructe de pădure. Însă, în afara gustului deosebit de bun, aceasta ar trebui consumată şi pentru că luptă împotriva cancerului colorectal. Această calitate este dată de anthocyanin, un compus conţinut de acest fruct.
Read more: Zmeura, un delicios leac anticancerde Liliana Simidon
Ridurile sunt cute fine ce apar o dată cu înaintarea în vârstă, din cauza subţierii şi uscării pielii, determinate de diminuarea cantităţii de colagen şi elastină. Acestea sunt vizibile în special pe faţă, gât şi mâini. Apariţia lor poate fi întârziată dacă aveţi o viaţă sănătoasă, iar în cazul în care au apărut, le puteţi estoma cu ajutorul unor ponturi naturiste.
Read more: Pulberea de Amla „ascunde“ ridurilede Gabriela Niculescu
Pătrunjelul se cultivă pe toată planeta şi este utilizat în bucătăriile din întreaga lume. Rădăcina, tulpinile şi frunzele acestuia au aceeaşi aromă caracteristică, dar cel mai puternic este manifestată în rădăcină. Dincolo de utilizarea lui în alimentaţie, planta are o mulţime de virtuţi şi proprietăţi, care ajută la ameliorarea şi vindecare unui număr impresionant de boli, lucru ce se datorează compoziţiei chimice complexe: apeină, betacaroten, brom, clorofilă, cumarină, diastaze, cupru, fier, fosfor, flavonoide, iod, monoterpene, apiol, poliacetilenă, principiu estrogen, pinenă, potasiu, sulf, sodiu, terpene, uleiuri esenţiale, acid pantotenic, linolinic şi vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, E. Pe lângă acestea, vitamina C conţinută depăşeşte portocala sau lămâia.
Read more: Pătrunjelul, leac bun la toatede Cătălina Tăgârţă
Cunoscută în popor şi sub denumirile de buruiană de artrită, de tăietură, creţişor sau iarba-bubii, vindecea este o plantă din flora spontană, originară din Europa. În ţara noastră poate fi întâlnită în zonele montane, la marginea pădurilor sau în luminişuri, în apropierea izvoarelor. Aşa cum sugerează şi numele, vindecea poate trata multe afecţiuni, printre care şi durerile de cap, litiaza renală sau stările febrile, dar şi insomnia.
Read more: Armă împotriva insomniei: vindeceade Elena Şerban
Arborele de cuişoare este cunoscut sub denumirile ştiinţifice de Eugenia caryophyllus, Caryophyllus aromaticus şi Syzygium aromaticum (din familia Myrtaceae). Pentru a fi folosit în scop terapeutic, de la acest arbore se recoltează bobocii florali. Sunt buni pentru sănătate bobocii arborilor cu vârsta mai mare de şase ani. După uscarea lentă la soare, aceştia capătă un aspect cuneiform (de aici şi numele lor) şi au miros deosebit: picant, puternic aromat şi cu gust înţepător, arzător.
Read more: Remediu pentru infecţii: uleiul de cuişoarede Cătălina Tăgârţă
Zârna este o plantă erbacee veninoasă, cu frunze dinţate, cu flori albe dispuse în raceme şi cu fructe în formă de bobiţe negre sau verzi. Zârna aparţine florei spontane şi este nativă din Eurasia, dar aclimatizată şi în America şi în Australia. În ţara noastră, planta poate fi întâlnită mai ales pe terenurile îngrăşate. Dar ea nu reprezintă doar un osbstacol pentru ţărani, chiar dacă adesea creşte ca buruiană în culturi, în special în cele de cartofi, întrucât are şi efecte benefice asupra organismului, în cazul în care e utilizată corespunzător.
Read more: Zârna, de folos reumaticilorde Ana Trifan
Ginsengul indian sau ashwagandha este un arbust cultivat în India de Vest, Gujarat, Punjab şi în Himalaya, şi folosit de mii de ani în tratamentele Ayurveda - medicina tradiţională indiană. A primit numele de ashwagandha deoarece rădăcinile sale au miros de cal (ashwa = cal, gandha = miros). Localnicii îi mai spun şi „varaha karni”, pentru că frunzele sale seamănă cu urechea unui porc. Planta este folosită ca remediu în cazuri de artrite, probleme ginecologice, slăbiciune, oboseală şi inflamaţii. Cea mai utilizată parte a acestei plante este rădăcina, caracterizată de un gust dulce-amărui.
Read more: Ginsengul indian întârzie îmbătrânirea