Farmacie verde

Aur pentru cardiaci: secara

de Elena Şerban

Este considerată pe nedrept mai mult un furaj decât o plantă alimentară. Cu toate acestea, trebuie să ştiţi că secara se poate încadra şi la categoria plante medicinale dacă ar fi să ne luăm după conţinut (13% proteine, 2% grăsimi, 2,5% celuloză, 80% hidraţi de carbon, vitaminele B1, B2, PP, fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, substanţe azotate), dar şi după bolile tratate cu ajutorul ei. Read more: Aur pentru cardiaci: secara

Nucile versus cancerul la sân

de Elena Şerban

Despre nuci se ştie că au un conţinut foarte bogat în proteine, substanţe grase, zaharuri şi minerale. Valoarea energetică a unui kilogram de miez de nucă este echivalentă cu 6.364 de calorii. Cu toate acestea, este indicat să vă faceţi un obicei din a mânca miez de nucă. Măcar pentru simplu fapt că apariţia cancerului la sân, dar şi a maladiilor cardiace poate fi prevenită de consumul de nuci. Astfel, potrivit rezultatelor unui studiu realizat recent în SUA, acest fapt se datorează conţinutului mare de acizi graşi omega 3,  antioxidanţi şi fitosteroli. Read more: Nucile versus cancerul la sân

Mastita, învinsă cu flori de tei

de Anda Postolache

Mastita este o inflamaţie a ţesutului mamar, survenită mai ales în perioada alăptării, din cauză că laptele este un mediu bun pentru dezvoltarea unor microbi. Medicina clasică oferă tratamente, dar e bine de ştiut şi ce oferă farmacia verde. Read more: Mastita, învinsă cu flori de tei

3 ponturi pe săptămână (221)

- Pentru eliminarea pietrelor la rinichi se prepară un decoct dintr-o linguriţă cu coada-calului la o cană cu apă. Se consumă trei-patru căni pe zi;

Scorţişoara, aroma antimicrobiană

de Anda Postolache
şi Claudia Stan

Scorţişoara, pe numele ştiinţific Cinnamon cassia, este o plantă folosită de mii de ani pentru aroma ei deosebită. Este un condiment foarte apreciat, totodată, şi pentru virtuţile terapeutice pe care le are. Scorţişoara este folosită împotriva proastei circulaţii a sângelui, a durerilor musculare cauzate de gripă ori răceală. De asemenea, indigestia este eliminată, pofta de mâncare creşte chiar şi după consumarea unei cantităţi mici de scorţişoară.

Read more: Scorţişoara, aroma antimicrobiană

Căpşunile alungă insomniile

de Anda Postolache

Suntem în plin sezon al căpşunilor, fructe delicioase şi extrem de folositoare sănătăţii noastre. Căpşunile fac parte din familia Rosaceae, ca şi fragii. Zemoasele şi parfumatele fructe conţin vitamine, minerale, carbohidraţi, zaharuri şi multă apă. Căpşunile „se pot lăuda” cu prezenţa vitaminelor A, B1, B2, B6, C, E, PP, K, iar la capitolul minerale putem menţiona: calciu, sodiu, potasiu, mangan, cupru, fier, fosfor, siliciu. Carbohidraţii sunt în proporţie de 7%, iar apa, în proporţie de 89%.

Read more: Căpşunile alungă insomniile

Urzica învinge anemia

de Claudia Stan

Urzica, stropul primăvăratic de sănătate, este deja pretutindeni, iar mireasma proaspătă a acestor ierburi se simte prin poieniţe. Deşi atingerea frunzelor provoacă durere, urzica a fost apreciată din vremuri străvechi pentru numeroasele ei proprietăţi tămăduitoare.

Read more: Urzica învinge anemia

Feriga dulce, în luptă cu anorexia

de Claudia Stan

Feriguţa sau feriga dulce este o plantă întâlnită în zonele montane stâncoase. Calităţile curabile sunt prezente numai în rizomul plantei, ce se recoltează din luna mai până în octombrie. Read more: Feriga dulce, în luptă cu anorexia

Uleiul medicinal din cedru, sedativ nervos

de Anda Postolache

Cedrul este poate cea mai lăudată plantă biblică. Apare în Sfânta Scriptură în mai multe locuri, din care amintim numai unul, fiindcă sunt peste 70 de referiri: în Cartea Regilor, capitolul 6, versetul 15, se spune: „Pereţii templului i-a îmbrăcat pe dinăuntru cu scânduri de cedru; de la pardoseala templului şi până la tavan şi căpriori cu lemn de cedru i-a căptuşit peste tot, iar pardoseala a făcut-o din scânduri de chiparos”. Read more: Uleiul medicinal din cedru, sedativ nervos

Moşmoanele versus litiaza renală

de Elena Şerban

Moşmoanele sunt nişte fructe de pădure care au efecte excelente în dizenterii, enterite şi chiar în combaterea diareii.
Moşmonul este un arbust sau arbore ce poate ajunge până la o înălţime de cinci metri. Are frunze eliptice mari şi fructe drupe. Este originar din partea de sud-este a Europei, dar se întâlneşte şi în Persia. În România creşte sălbatic prin poieni şi pe la marginea pădurilor, dar se şi poate cultiva. De la acest arbust se utilizează fructele (care mai poartă numele de moşmoane, nascale sau scoruşe nemţeşti), frunzele şi rădăcina. Moşmoanele sunt galben roşiatice şi apoi se închid la culoare, devenind brune. Read more: Moşmoanele versus litiaza renală