Farmacie verde

Ceaiul de ghinţură scade glicemia

de Gabriela Bunea

Cunoscută şi sub denumirea de dinţură sau lumânărica-pământului, ghinţura galbenă este o plantă medicinală cu proprietăţi miraculoase şi flori galbene, care creşte în regiunea subalpină a ţării, la marginea pădurilor. Este prezentă şi în zona de câmpie, iar în masivul Bucegi este considerată monument al naturii.

Călţunaşii, antibiotic vegetal

de Gabriela Niculescu

Călţunaşii, cunoscuţi şi sub denumirile populare de nemţoaice sau condurul-doamnei, provin din America de Sud şi înfloresc aproape tot anul. În Peru şi în Franţa, salata este considerată foarte importantă primăvara. De la călţunaşi se folosesc florile, frunzele şi seminţele. Planta conţine substanţe importante, enzime, glucoside, vitamina C, şi de aceea se foloseşte în numeroase remedii naturiste ce luptă împotriva unui număr impresionant de afecţiuni.

Sucul de roşii favorizează inima

de Cătălina Tăgârţă

Legumele proaspete sunt primele pe lista alimentelor atunci când vine vorba despre sănătate. De aceea, şi sucurile obţinute din acestea sunt la fel de recomandate, multe dintre ele ajutând la tratarea anumitor afecţiuni sau cel puţin la ameliorarea stării de sănătate, întrucât aduc un aport ridicat de vitamine şi de minerale organismului.

Macul, calmant natural de top

de Gabriela Niculescu

Macul roşu, o floare extrem de fragilă şi mare iubitoare de soare, înfloreşte la începutul verii. Poate fi găsit pe pajişti, pârloage, fâneţe, în culturile de cereale sau pe marginea drumurilor... dar şi la plafar. În scop terapeutic, se folosesc petalele florilor care au proprietăţi antibronşice şi antitusive, şi seminţele, recunoscute pentru puterea lor sedativă, antiinflamatoare şi calmantă.

Rochiţa-rândunicii, eficientă în colecistită

de Cătălina Tăgârţă

Numită şi volbură, rochiţa-rândunicii este o plată foarte des întâlnită în România. Mulţi agricultori o urăsc, deoarece creşte foarte repede şi sugrumă culturile, însă aceasta nu trebuie privită doar ca un duşman, pentru că are multiple proprietăţi benefice organismului.

Sparanghelul, inamicul îmbătrânirii

de Gabriela Niculescu

Sparanghelul este recunoscut pentru lupta pe care o duce contra îmbătrânirii, însă, pe lângă această calitate, el mai deţine o mulţime de proprietăţi. Această legumă firavă conţine nutrienţi vitali, fibre, minerale şi vitamine, care nu doar că menţin organismul sănătos, ci şi luptă împotriva bolilor grave precum cancerul. Totodată, sparanghelul este un tonic cerebral ce ne ajută să ne păstrăm simţurile ascuţite şi atenţia sporită.

Cura cu ginseng îmbunătăţeşte performanţele sexuale

de Liliana Simidon

În plină perioadă a vacanţelor, partenerii de viaţă au acum ocazia să-şi încarce bateriile, să facă tot ce le trece prin cap, să-şi armonizeze viaţa de cuplu, să încerce să fie mai puţin inhibaţi şi să uite de micile sau de marile eşecuri în viaţa amoroasă. Dacă problemele nu sunt grave pe acest plan, lucrurile se pot îndrepta printr-un regim de viaţă echilibrat, cu răbdare şi cu mici ajutoare din natură.

Întăritor cardiac de excepţie: degeţelul roşu

de Gabriela Bunea

Degeţelul roşu este o plantă medicinală viguroasă, bienală, cu florile în formă de degetar, ce cresc grupate sub formă de ciorchine în vârful tulpinii şi au o culoare plăcută, roşu-purpurie. Planta creşte rar în mod spontan, este cultivată în scop ornamental, dar mai ales medicinal pentru extragerea digitalinei. Este recunoscută pentru proprietăţile sale benefice pentru sănătatea cordului.

Napii ţin cancerul la distanţă

de Gabriela Bunea

Napul este o plantă medicinală cunoscută şi utilizată încă din cele mai vechi timpuri. Este originar din ţările bazinului Mării Mediteraneene, iar la noi este cultivat pe suprafeţe mici în zona submontană şi în judeţele Braşov şi Maramureş. Planta se recoltează în lunile mai-iunie, iar rădăcina, cu miez dulce-picant, poate fi consumată fiartă sau în stare proaspătă. Comestibile sunt şi frunzele, care se prepară la fel ca şi frunzele de spanac.

Remediu contra eczemelor: frunzele de nuc

de Anda Postolache

De la nuc sunt folosite în scopuri terapeutice diverse atât frunzele, cojile de nuci, cât şi miezurile, sub formă de infuzii, decocturi şi tinctură. Persoanele depresive şi obosite ar putea consuma în fiecare zi câţeva miezuri de nucă pentru efectul lor benefic, calmant, tonifiant psihic şi fizic, energizant. Efectele nucului sunt hipoglicemiante, depurative, antitoxice, bactericide, antidiareice, antiseptice la nivel intestinal, antifungice, astringente, vermifuge, antiscorbutice, tonic-amare, antiinflamatoare, dezinfectante renal, antisudorifice, cicatrizante, astringente, antimicotice, antieczematoase, antireumatice.

Splinuţa relaxează trupul şi sufletul

de Cristina Cristache

Splinuţa se găseşte la marginile pădurilor, în şanţurile cu apă, pe povârnişuri şi în locuri defrişate de pădure. Încă din străbuni era folosită pentru tratarea infecţiilor vezicii urinare, a pietrelor la rinichi, a afecţiunilor gastrointestinale, a alergiilor, a durerilor în gât, a tusei, a hemoroizilor, a diabetului, a problemelor la nivelul prostatei, a ficatului mărit, a infecţiilor gurii, dar şi în caz de nervozitate. În ceea ce priveşte afectările emoţionale, fitoterapeuţii o numesc „îngerul mângâietor”, care alungă orice tristeţe.