Ridichea neagră sau de iarnă este un aliment pe care îl putem folosi ca un bun aliat în multe afecţiuni. Nu trebuie decât să o consumăm ca atare sau sub formă de suc ori de sirop. 
Remf, Aristolochia clematitis, cucurbeţica sau mărul-lupului. Sunt doar câteva dintre denumirile sub care este cunoscută această plantă miraculoasă, ce poate fi procurată de la magazinele naturiste şi care are efecte excelente, mai ales în lupta cu cancerul. 
Nuca are în compoziţie o suită de substanţe nutritive, drept pentru care este recomandată persoanelor anemice, convalescente sau cu distrofie alimentară ori epuizare nervoasă. Miezul de nucă se foloseşte fărâmiţat bine, altfel poate provoca indigestie. Doza recomandată este de până la șapte nuci, altfel riscaţi să vă confruntaţi cu dureri de cap, spasme stomacale sau constipaţie. Se consumă un amestec format din cantităţi egale de miez de nuci pisat, caşcaval ras şi stafide. Făina de nuci obţinută prin măcinare, amestecată cu stafide, combate durerile cardiace. 
- Rădăcina de măcriş se foloseşte în cure de detoxifiere şi în tratamentul afecţiunilor ficatului. Rădăcina se macină şi se consumă ca atare sau sub formă de decoct, obţinut prin fierberea timp de trei minute a unei linguriţe cu pulbere într-o cană cu apă. Cura durează o lună.
Principala acţiune a şofranului este aceea de reglator hormonal, această minunată plantă medicinală fiind extrem de utilă în tratamentul impotenţei, sterilităţii, ejaculării precoce, acneei, slăbiciunii fizice şi în unele afecţiuni psihice. Consumat în cantităţi mici, şofranul poate întârzia efectele îmbătrânirii şi înviora creierul. 
Cerenţelul înfloreşte din mai până în octombrie, dar în scopuri terapeutice sunt folosite în special rădăcinile, dar şi florile şi frunzele. Acestea conţin eugenol, o substanţă cu miros plăcut, ce aminteşte de aroma cuişoarelor, concentraţia fiind mai mare primăvara şi toamna, motiv pentru care se recomandă să se facă recoltarea în aceste anotimpuri. Planta medicinală este cunoscută pentru eficienţa cu care opreşte sângerarea gingiilor afectate de parodontoze, pentru dezinfectarea rapidă a rănilor, vindecarea diareii, fiind aplicată cu încredere în medicină, în general, şi în stomatologie, în special.
Ţelina, o plantă des folosită în glumele ce privesc potenţa sexuală, dar prea puţin cunoscută pentru adevăratele ei proprietăţi medicinale. Dacă oamenii le-ar cunoaşte şi ar folosi ţelina ca pe un medicament şi nu doar ca pe un aliment, multe dintre boli ar fi oprite din evoluţie. Ideală pentru bolnavii de gută Cele mai cunoscute proprietăţi ale ţelinei sunt: antireumatismală, depurativă, regeneratoare sangvină, diuretică, antiscorbutică, drenatoare pulmonară şi hepatică. 
Vitaminele sunt substanţe organice necesare creşterii şi bunei funcţionări a organismului, pe care acesta le fabrică în cantitate insuficientă pentru a-şi acoperi nevoile sau pe care nu le poate sintetiza. Vitamina A este extrem de importantă pentru un organism sănătos, pentru că măreşte rezistenţa la infecţii a cartilajelor, mucoaselor şi pielii, ajută la adaptarea vizuală, la dezvoltarea normală a scheletului şi a smalţului dentar, precum şi la buna funcţionare a ficatului, tiroidei şi a altor organe. 
„Ia seminţe, neamule! De floare şi de dovleac”, aşa strigă femeile prin pieţe şi mai ales pe stadioane.
Având mai multe proteine decât grâul măcinat şi orezul brun, ovăzul nu numai că ne reduce nivelul de colesterol, dar ne aduce vindecarea în foarte multe afecţiuni. Stop oboselii cronice! În cazul persoanelor care suferă de oboseală cronică, specialiştii în medicină naturistă recomandă următorul tratament: un pahar cu ovăz se spală de opt ori cu apă rece, apoi se pune la fiert în 500 ml de apă, până când aceasta scade la jumătate. Se adaugă două linguri cu miere şi se mai lasă câteva minute la fiert. 
- Cataplasmele cu infuzie concentrată din volbură (două linguri la cană) sunt excelente pentru tratarea abceselor, dar şi a furunculelor;