Main menu

header

Sparceta vs transpiraţia abundentă

de Claudia Stan

Sparceta sau Onobrychis viciifolia este o plantă furajeră şi meliferă întâlnită în Dobrogea, Bărăgan, sudul Moldovei, Oltenia, dar şi în zonele colinare, fiind utilizată mai ales în mediul rural în scop terapeutic. Planta conţine proteine, lipide, substanţe minerale, celuloză şi substanţe extractive neazotate. Read more: Sparceta vs transpiraţia abundentă

Cimbrişorul, ajutor pentru rinichi

de Anda Postolache

Cimbrişorul este o plantă de talie mică, ce se găseşte mai ales în zonele de deal şi de munte, prin poieni, dar şi pe marginea drumurilor. În medicina naturistă se întrebuinţează două specii: cimbrişorul de câmp (Thymus serpyllum) şi cel de cultură (Thymus vulgaris). Se foloseşte toată partea aeriană a plantei în perioada de înflorire. Ambele specii conţin substanţe asemănătoare: ulei volatil, acid cafeic şi acid rosmarinic, tanin. Read more: Cimbrişorul, ajutor pentru rinichi

Dafinul combate flatulenţa

de Anda Postolache

Balonările pot fi înlăturate cu ajutorul mai multor remedii din medicina naturistă. Prepararea unor ceaiuri contra flatulenţei (gaze la stomac) nu ne ia mai mult de câteva minute, iar efectele sunt spectaculoase. Ceaiul din foi de dafin este foarte bun în a preveni apariţia flatulenţei. Puneţi la fiert timp de cinci minute o lingură cu frunze tocate mărunt într-o jumătate de litru de apă, apoi lăsaţi să se limpezească zece minute, cu vasul acoperit. Se strecoară şi se beau câteva înghiţituri înainte de mesele principale ale zilei. Nu se bea ceaiul de pe o zi pe alta!
Read more: Dafinul combate flatulenţa

3 ponturi pe săptămână (233)

- Astmaticii pot îmblânzi crizele bând mixtura obţinută dintr-o linguriţă cu suc proaspăt de ghimbir, 250 ml cu decoct de schinduf şi miere după gust. Tratamentul se administrează dimineaţa şi seara; Read more: 3 ponturi pe săptămână (233)

Lumânărica, inamicul astmului

de Ana Trifan

Lumânărica este o plantă erbacee cu un conţinut bogat în vitaminele A, D şi complexul B, fier, potasiu, magneziu şi sulf. Are proprietăţi narcotice, fără să fie otrăvitoare sau să dea dependenţă. Frunzele au proprietăţi antibiotice şi conţin taninuri, cunoscute pentru calitatea lor de a reduce febra. Read more: Lumânărica, inamicul astmului

Măcrişul iepurelui versus Parkinson

de Claudia Stan

Măcrişul iepurelui (Oxalis acetosella) este o plantă des întâlnită la noi în ţară, crescând în pădurile cu solul bogat în humus. Frunzele sunt trifoliate, iar florile albe, cu tentă purpurie. Planta este foarte plăcută la gust, fiind dulce-acrişoară, adorată de cei mici. Read more: Măcrişul iepurelui versus Parkinson

Sucuri proaspete pentru un plus de vitalitate

de Cătălina Rafailă

Savurarea unui suc proaspăt, preparat în casă, nu este numai un deliciu răcoritor, ci și un adevărat depozit de vitamine ce are menirea de a ne energiza. Read more: Sucuri proaspete pentru un plus de vitalitate

6 motive pentru a mânca pepene

de Elena Şerban

Vara, o felie de pepene roşu sau galben ne învigorează. De altfel, doar gândul la pepenele roşu sau galben ce „zace în frigider”, aşteptându-ne, ne face să ne simţim mai bine. Însă, dincolo de efectul imediat, există mai multe motive pentru care ar trebui ca în fiecare vară să nu ocolim bostănăriile şi să mâncăm din plin pepene roşu ori galben. Nu doar datorită gustului bun, ci şi a faptului că are printre componenţi vitamina A, C, B6, dar şi potasiu. Read more: 6 motive pentru a mânca pepene

Trei răi pun pe fugă bolile hepatice

de Elena Şerban

Cu o denumire neobişnuită pentru o plantă, popâlnicul iepuresc, numit şi trei răi, este o specie ce aparţine familiei Ranunculaceae.
Planta creşte frecvent în pădurile de foioase de deal şi de munte.
De la aceasta se foloseşte, în scopuri terapeutice, partea aeriană a plantei înflorite. Pentru a fi folosită în fitoterapie, se recoltează prin smulgere, în lunile de început de primăvară, martie-aprilie. Partea aeriană conţine gicozide (hepatolobină, anemonină) şi tanin, datorită cărora popâlnicul iepuresc e astringent, antiinflamator, uşor expectorant şi hepatoprotector. Read more: Trei răi pun pe fugă bolile hepatice

Cânepa codrului îmbunătăţeşte imunitatea

de Elena Şerban

Întâlnită mai ales în zonele cu sol umed şi în locurile însorite sau puţin umbrite, cânepa codrului e o plantă ierboasă perenă ce atinge înălţimea de 150 cm. De la plantă se utilizează în scop medicinal frunzele, rădăcinile şi florile. Pentru a fi folosite în medicina naturistă, frunzele se recoltează primăvara, înainte de apariţia florilor, rădăcinile primăvara şi toamna, iar florile la începutul toamnei. Read more: Cânepa codrului îmbunătăţeşte imunitatea

Salcia, aspirina din natură

de Claudia Stan

Despre salcie au scris poeţii, iar pictorii au inclus-o în operele lor pentru farmecul pe care îl are. De Florii, toţi creştinii împletesc coroniţe din ramurile ei şi le duc la biserici pentru a fi sfinţite. Dar salcia este mai mult de atât. Cel de Sus pare că i-a dăruit şi rolul de a ajuta oamenii în vindecarea diverselor boli. Read more: Salcia, aspirina din natură