Seminţele pot înlocui piperul negru
Deşi este originară din Mexicul de Sud, America Centrală şi nordul Americii de Sud, datorită calităţilor deosebite, papaya este acum cultivat în majoritatea ţărilor tropicale. Carica papaya este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci şi zece metri înălţime, cu frunze aranjate în spirală, limitate la vârful trunchiului. Frunzele au 50-70 cm în diametru şi şapte loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm şi cu un diametru de 10-30 cm. Fructele sunt coapte când sunt moi şi devin galben-portocalii. Seminţele negre sunt comestibile şi au un gust iute. Uneori sunt măcinate şi înlocuiesc piperul negru.
Read more: Papaya intensifică arderile din organism- Împotriva tusei date de răceală beţi trei zile, în fiecare dimineaţă şi seară, câte un pahar de 200 ml cu suc de pere.
- Persoanele predispuse la hemoragii nazale trebuie să consume alimente bogate în vitamina K (cartofi, fructe de cătină albă, conopidă, fragi, grâu nedecorticat, mazăre verde, morcovi, ovăz, porumb, roşii, salată verde, spanac, varză albă, broccoli, carne de vită, ficat de porc, untură de peşte sau gălbenuş de ou).
- Suferinzii de boli ale ficatului pot bea o licoare făcută din zeama de la 20 de măceşe zdrobite, lăsate în prealabil la înmuiat într-o cană cu apă, combinată apoi cu fiertura de la alte 20 de măceşe, puse pe foc în 250 ml de apă.
Rădăcinile de brusture, antiseptice
Pentru uz extern se pot utiliza plante ce grăbesc „coacerea” furunculelor, dar şi unele ierburi antiseptice. Pentru uz intern se folosesc infuzii din trei-fraţi-pătaţi, rădăcini de brusture, cicoare, dar şi un amestec de câteva plante medicinale. Infuzia dintr-o linguriţă cu trei-fraţi-pătaţi la o cană cu apă clocotită este foarte eficientă. Pentru un efect mai puternic şi rapid se poate bea o infuzie preparată din patru linguri cu plantă la 250 ml apă. Preparatul se consumă cu lingura (o lingură la trei ore).
O altă plantă cu efecte benefice este brusturele, mai exact rădăcina acestuia. Opăriţi într-un litru de apă patru linguri cu rădăcini. Infuzia se bea de-a lungul unei zile.
Cicoarea, la rândul ei, vă scapă mai rapid de dureroasele furuncule. Fierbeţi un litru de apă în care puneţi 12 g de plantă. Lăsaţi la infuzat 15 minute şi apoi consumaţi pe parcursul unei zile.
Baia în frunze de nuc este o binecuvântare
Tratamentele externe sunt şi ele deosebit de eficiente. Iată câteva:
- Luaţi câteva smochine bine coapte, tăiaţi-le în jumătăţi. Fierbeţi-le în apă sau în lapte şi apoi aplicaţi-le direct pe furuncule. Aceste cataplasme au o foarte mare acţiune emolientă. Folosiţi smochine proaspete, având grijă să nu fie preparate în vreun fel.
- Cataplasmele cu făina de in sunt şi ele foarte bune. Puneţi într-o cană cu apă fierbinte făină de in până se face o pastă. Aceasta se pune între două bucăţi de pânză curată ce se aplică peste locul în care se găseşte furunculul. Cataplasmele se menţin în permanenţă calde, timp de trei ore.
- Baia în frunze de nuc este o binecuvântare. Fierbeţi 100 g de frunze de nuc bine mărunţite în trei litri de apă, timp de un sfert de oră. Amestecaţi lichidul obţinut cu apa din baie, care trebuie să aibă temperatura de 37 de grade Celsius. Bolnavul de furunculoză trebuie să stea în baia astfel pregătită 20 de minute.
- Banala pătlagină are şi ea un rol important în tratarea dureroaselor furuncule. Striviţi câteva frunze cu o sticlă, apoi aplicaţi-le direct pe furuncul.
Elena Şerban
- Scăpaţi de kilogramele în exces fără complicaţii şi riscuri
Colăceii puşi pe burtă pot dispărea rapid dacă facem o cură cu băuturi naturale din legume şi din fructe. Sucurile combinate ne fac să pierdem o jumătate de kilogram pe zi şi ne înfrumuseţează totodată şi pielea.
Read more: Sucurile naturale detoxifiantePentru inflamaţiile articulare, pentru ulcerul şi cancerul stomacal avem la dispoziţie, din „farmacia naturii”, o plantă cu efecte deosebite, cunoscută şi folosită încă din Evul Mediu. Este vorba despre tătăneasă (pe numele ştiinţific Symphytum officinale), plantă ce creşte spontan pe marginea drumurilor, prin şanţuri, pe lângă garduri, prin locurile umede. Mai este numită popular şi boracioc, barba-tatei, tatană, rădăcina neagră.
Read more: Tătăneasa, în luptă cu cancerul stomacal