de Anda Postolache
Ceaiul de chimen are proprietatea de a combate spasmele, crampele stomacale şi intestinale. Este recomandat în balonări, indigestii, diaree şi, în plus, stimulează lactaţia mamelor care alăptează. Read more: Chimenul, un aliat în bolile digestivede Ana Trifan
Stările inexplicabile de tristeţe, lipsa de energie, pierderea interesului faţă de tot ceea ce vă înconjoară, problemele cu somnul, oboseala pot fi semnele unei depresii. Deseori, aceasta este însoţită de pierderea apetitului, iritabilitate, lipsă de concentrare şi incapacitate de a lua decizii. Înainte de a apela la medicamente antidepresive şi, mai ales, dacă simptomele nu sunt severe şi de lungă durată, încercaţi să scăpaţi de această problemă cu ajutorul plantelor, a alimentaţiei corecte şi a exerciţiilor fizice. Iată câteva soluţii ieftine şi naturale prin care veţi putea învinge starea prin care treceţi. Read more: Învingeţi depresia cu remedii naturistede Elena Şerban
Originară din Europa, zămoşiţa (Hibiscus syriacus) este frecvent întâlnită în România, pe post de gard viu. Nu doar datorită ramurilor şi a frunzelor foarte dese, ce nu prea sunt străpunse de animale, ci şi pentru frumoasele flori. În plus, creşte fără probleme până la înălţimea de 80 cm, nefiind deloc pretenţioasă. Florile de zămoşiţă sunt alb sau violet, iar la bază au o culoare mai închisă (aproape purpuriu). În România ne bucurăm de aspectul lor minunat de la mijlocul lunii iunie până în septembrie. Read more: Zămoşiţa tratează eczemelede Ana Trifan
Alcoolicii pot fi uşor recunoscuţi din pricina feţei buhăite şi a ochilor injectaţi. Vocea lor este răguşită, iar pulsul foarte rapid. Sunt uşor iritabili, suspicioşi şi foarte emotivi. E posibil ca alcoolicii să prezinte simptome ca senzaţia de vomă, delir, insomnii şi judecată ilogică. Alcoolicii pot ajunge la un moment dat şi la ciroză hepatică, atunci când ficatul este distrus din cauza consumului excesiv de alcool. Funcţiile bilei sunt şi ele perturbate, iar alte complicaţii ce pot apărea sunt deranjamentele de stomac, slăbirea inimii şi distrugerea celulelor nervoase. Read more: Dependenţa de alcool combătută cu ţelinăde Elena Şerban
Fructele de zmeur, prăjiturile, dulceţurile sau băuturile din fructe de pădure sunt toate delicioase. Aromate şi uşor răcoritoare, fructele de zmeur nu sunt singurele beneficii ale rugului de Rubus idaeus. Read more: Frunzele de zmeur, uzina de medicamentede Elena Şerban
Sporiş sau săgeata Domnului este numele uneia dintre cele mai bune plante medicinale de pe plaiurile mioritice. Sporişul însănătoşeşte copiii anemici, vă scapă de abcese, de dureri de cap şi de ficat. Planta conţine substanţe amare, emulsină, invertină, verbenolină (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, dar şi substanţe minerale. Datorită acestora, sporişul este antiinflamator, antiseptic, astringent, ajutând la înlăturarea dereglărilor glandelor, fiind, de asemenea, un excelent stimulent digestiv. Read more: Sporişul înlătură durerile reumatismalede Elena Şerban
Deşi ni se pare că îl folosim la maxima lui valoarea, dovlecelul are multe surprize de oferit. Nu doar că este foarte hrănitor, în ciuda puţinelor calorii (sub 15 kcal la 100 g), dar este şi bogat în potasiu, magneziu, hidraţi de carbon, fosfor şi vitaminele A, C şi E. Datorită conţinutului ridicat de magneziu, dovlecelul este recomandat cardiacilor, pentru că reduce riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. Consumul acestei legume scade tensiunea arterială, previne cancerul de colon şi are efecte antiinflamatoare. Read more: Dovlecelul, indicat cardiacilorde Anda Postolache
La început de toamnă, imunitatea vă este pusă la încercare de răceli, gripe, însoţite deseori de accese de tuse. Natura vă pune la dispoziţie câteva plante din „arsenalul” ei de luptă împotriva acestor boli uşoare. Iată două reţete ce vă scapă sigur de tuse în două-trei zile. Veţi urma, fireşte, una dintre metode. Read more: Două reţete împotriva tuseide Cătălina Rafailă
Cătina (Hippophae rhamoides) este un arbust rezistent la secetă şi la geruri, ce creşte în pâlcuri, de-a lungul zonelor litorale sau în cele montane însorite. Răspândită în Europa şi în Asia, cătina se găseşte şi în România, mai ales pe teritoriul cuprins între râurile Siret şi Olt. Această plantă creşte la noi spontan, dar există şi câteva zone în care se cultivă, în mod special, pentru obţinerea medicamentelor naturiste, şi nu numai. Read more: Cătina, remediu pentru afecţiunile hepatice