de Anda Postolache
Coada-racului, iarba-gâştei, argentină, prescură şi scrântitoare sunt tot atâtea nume pentru planta medicinală ce poartă numele ştiinţific Potentilla anserina, din familia Rosaceae. Răspândită mai ales în zona de câmpie, dar şi la altitudine, coada-racului înfloreşte din luna mai până toamna târziu. Read more: Coada-racului opreşte sângerărilede Claudia Stan
Sparceta sau Onobrychis viciifolia este o plantă furajeră şi meliferă întâlnită în Dobrogea, Bărăgan, sudul Moldovei, Oltenia, dar şi în zonele colinare, fiind utilizată mai ales în mediul rural în scop terapeutic. Planta conţine proteine, lipide, substanţe minerale, celuloză şi substanţe extractive neazotate. Read more: Sparceta vs transpiraţia abundentăde Anda Postolache
Cimbrişorul este o plantă de talie mică, ce se găseşte mai ales în zonele de deal şi de munte, prin poieni, dar şi pe marginea drumurilor. În medicina naturistă se întrebuinţează două specii: cimbrişorul de câmp (Thymus serpyllum) şi cel de cultură (Thymus vulgaris). Se foloseşte toată partea aeriană a plantei în perioada de înflorire. Ambele specii conţin substanţe asemănătoare: ulei volatil, acid cafeic şi acid rosmarinic, tanin. Read more: Cimbrişorul, ajutor pentru rinichide Anda Postolache
Balonările pot fi înlăturate cu ajutorul mai multor remedii din medicina naturistă. Prepararea unor ceaiuri contra flatulenţei (gaze la stomac) nu ne ia mai mult de câteva minute, iar efectele sunt spectaculoase. Ceaiul din foi de dafin este foarte bun în a preveni apariţia flatulenţei. Puneţi la fiert timp de cinci minute o lingură cu frunze tocate mărunt într-o jumătate de litru de apă, apoi lăsaţi să se limpezească zece minute, cu vasul acoperit. Se strecoară şi se beau câteva înghiţituri înainte de mesele principale ale zilei. Nu se bea ceaiul de pe o zi pe alta!de Ana Trifan
Lumânărica este o plantă erbacee cu un conţinut bogat în vitaminele A, D şi complexul B, fier, potasiu, magneziu şi sulf. Are proprietăţi narcotice, fără să fie otrăvitoare sau să dea dependenţă. Frunzele au proprietăţi antibiotice şi conţin taninuri, cunoscute pentru calitatea lor de a reduce febra. Read more: Lumânărica, inamicul astmuluide Claudia Stan
Măcrişul iepurelui (Oxalis acetosella) este o plantă des întâlnită la noi în ţară, crescând în pădurile cu solul bogat în humus. Frunzele sunt trifoliate, iar florile albe, cu tentă purpurie. Planta este foarte plăcută la gust, fiind dulce-acrişoară, adorată de cei mici. Read more: Măcrişul iepurelui versus Parkinsonde Cătălina Rafailă
Savurarea unui suc proaspăt, preparat în casă, nu este numai un deliciu răcoritor, ci și un adevărat depozit de vitamine ce are menirea de a ne energiza. Read more: Sucuri proaspete pentru un plus de vitalitatede Elena Şerban
Vara, o felie de pepene roşu sau galben ne învigorează. De altfel, doar gândul la pepenele roşu sau galben ce „zace în frigider”, aşteptându-ne, ne face să ne simţim mai bine. Însă, dincolo de efectul imediat, există mai multe motive pentru care ar trebui ca în fiecare vară să nu ocolim bostănăriile şi să mâncăm din plin pepene roşu ori galben. Nu doar datorită gustului bun, ci şi a faptului că are printre componenţi vitamina A, C, B6, dar şi potasiu. Read more: 6 motive pentru a mânca pepenede Elena Şerban
Cu o denumire neobişnuită pentru o plantă, popâlnicul iepuresc, numit şi trei răi, este o specie ce aparţine familiei Ranunculaceae.de Elena Şerban
Întâlnită mai ales în zonele cu sol umed şi în locurile însorite sau puţin umbrite, cânepa codrului e o plantă ierboasă perenă ce atinge înălţimea de 150 cm. De la plantă se utilizează în scop medicinal frunzele, rădăcinile şi florile. Pentru a fi folosite în medicina naturistă, frunzele se recoltează primăvara, înainte de apariţia florilor, rădăcinile primăvara şi toamna, iar florile la începutul toamnei. Read more: Cânepa codrului îmbunătăţeşte imunitatea