de Claudia Stan
Despre salcie au scris poeţii, iar pictorii au inclus-o în operele lor pentru farmecul pe care îl are. De Florii, toţi creştinii împletesc coroniţe din ramurile ei şi le duc la biserici pentru a fi sfinţite. Dar salcia este mai mult de atât. Cel de Sus pare că i-a dăruit şi rolul de a ajuta oamenii în vindecarea diverselor boli. Read more: Salcia, aspirina din naturăde Claudia Stan
Ştevia creaţă sau Rumex crispus este o plantă folosită în scop medicinal şi poate fi găsită oriunde în Europa, în zonele de dealuri şi de câmpii. Recoltarea plantei în scop medicinal se face doar în lunile august şi septembrie, când se lasă la uscat, pentru a-şi conserva proprietăţile. După ce scoateţi rădăcina plantei, tăiaţi-o pe lungime şi puneţi-o la uscat într-o cameră aerisită! Read more: Ştevia creaţă vă scapă de hemoroizide Ana Trifan
Armurariul, denumit popular şi ciulinul laptelui sau ciulinul Mariei, este o plantă ţepoasă, pe care o găsim la noi în ţară pe dealuri şi pe terenuri pietroase. Există, de asemenea, culturi de armurariu, deoarece silimarina, unul dintre componentele sale de bază, este foarte utilizată în medicină, cu efecte dovedite. Read more: Cel mai bun prieten al ficatului: armurariulde Elena Şerban
Deşi cei mai mulţi dintre noi ştim că micsandrele sau micşunelele sunt plante decorative, iată că există o specie - micsandra ruginie - ce are reale capacităţi terapeutice. Read more: Micşunelele ruginii vs herpesul genitalde Elena Şerban
Specie de ferigi ce face parte din familia Aspleniaceae, limba cerbului creşte la umbră, în zonele colinare înalte împădurite, precum şi la munte. În medicina tradiţională se utilizează în scopuri terapeutice frunzele recoltate cu peţiol, deoarece conţin enzime, tanini, dar şi vitamine. Limba cerbului are proprietăţi astringente, diaforetice (provoacă transpiraţia) şi diuretice. Datorită acestor efecte, infuzia din frunzele acestei plante se utilizează în diaree, febră şi diureză scăzută. Read more: Limba cerbului, bună în bolile pulmonarede Elena Şerban
Coarnele, micuţele bobiţe ovoide cu gust acrişor-aromat, sunt unele dintre cele mai bune fructe. Din păcate, nu sunt atât de apreciate pe cât ar trebui. Asta în ciuda faptului că ar putea reprezenta o alternativă naturală pentru industria alimentară (din aceste fructe se pot face sucuri, compoturi, gemuri, lichioruri etc.). Read more: Coarnele fac poftă de mâncare copiilorde Elena Şerban
O vedem peste tot, pe marginea drumurilor sau în grădini, iar în ceea ce priveşte fructul se întâlneşte pe… blana animalelor. Planta are mănunchiuri de frunze în formă de lance, flori mici, albe. Fructele sunt acoperite cu ţepi în formă de cârlige, cu care se agaţă uşor de blana patrupedelor. Read more: Cistita, îndepărtată de lipicioasăde Anda Postolache
Pentru afecţiuni precum hipertensiunea arterială, tahicardie, palpitaţii şi extrasistole este de folos consumarea unui ceai din frunze de mesteacăn, frunze de vâsc, flori de lavandă, de talpa-gâştei şi de păducel, obţinut prin macerarea la rece. Read more: 5 plante pentru boli cardiovascularede Claudia Stan
Stânjenelul sau Iris germanica este o plantă ornamentală întâlnită în grădinile noastre în fiecare primăvară. Dar, în afara aspectului său decorativ, plăpânda floare are calităţi curative extraordinare, cunoscute încă de pe vremea strămoşilor noştri daci. Read more: Stânjenelul vine de hac afecţiunilor cutanatatede Anda Postolache
Trebuie să recunoaştem că nimic nu este mai bun pe vreme de caniculă decât un pepene ţinut puţin la rece. Pe lângă gustul delicios, pepenele verde are şi calităţi terapeutice, fiind un bun diuretic, antipiretic (eficient împotriva febrei), combate efecţiunile renale şi hepatice, dar şi cardiovasculare. Pepenele conţine zaharuri (fructoză, maltoză, glucoză, zaharoză), cantităţi mari de substanţe pectice şi celulozice, vitaminele C, B5, B2 şi săruri de fier şi potasiu, carotenoide, aminoacizi. Read more: Pepenele verde previne arterioscleroza