- Foarte eficiente pentru formele uşoare de cuperoză sunt cataplasmele cu suc de ceapă amestecat în părţi egale cu ulei de porumb. Se aplică de trei-patru ori pe zi, timp de o săptămână; 
Cercetătorii din ţara de origine a konjacului, Olanda, au dovedit că seminţele acestei plante perene, cu aspect de palmier, oferă protecţie împotriva bacteriilor de tip Salmonella. De asemenea, are efecte extraordinare şi în cazul diabetului zaharat, obezităţii, constipaţiei şi diverselor afecţiuni ale colonului. Nativ din regiunile tropicale şi subtropicale, konjacul este utilizat în crearea jeleurilor. 
Hulim plopii la începutul verii, când puful intră în case, în maşini, în nas, în gură… peste tot. Pe unde ne uităm vedem plutind doar fulgii nesuferiţi. Şi dacă mai avem ghinionul să fim şi alergici, s-a terminat!
Untul-pământului este denumit ştiinţific Tamus communis, iar popular se mai numeşte şi fluierătoare, brie, uşoarea-pământului etc. Untul pământului este o plantă cu o tulpină ierboasă, lungă de până la patru metri şi care se agaţă de pietre şi de alte plante, de unde şi una dintre denumirile sale populare de „viţă neagră“. Florile sale sunt verzui, fiind foarte puţin evidente, spre deosebire de fructele sale roşii, uşor de remarcat toamna. Sub pământ dezvoltă o rădăcină impresionantă, lungă de până la jumătate de metru şi foarte groasă (poate ajunge şi la grosimea unui braţ), cu o consistenţă untoasă. 
Consumul de broccoli şi de varză poate reduce cu până la 55% riscul apariţiei cancerului pulmonar la persoanele care fumează, dar şi la foştii fumători, dar în funcţie de cantitatea consumată şi de numărul de ţigări fumate pe zi, potrivit unui studiu citat de AFP. Read more: Consumul de broccoli scade riscul de cancer pulmonar 
Lichenul de piatră creşte pe stâncile golaşe din regiunea alpină. Deşi poate părea ciudat că într-o plantă atât de mică se găsesc substanţe bune pentru sănătatea organismului, lucrurile nu stau chiar aşa.
Există o sumedenie de denumiri populare pentru planta al cărei nume ştiinţific este Chrysanthemum balsamita: bumbişor, busuiocul fetelor, calampar, calapar, calonchir, calonfir, carpin, dumbravnic, spiculete, vetrice. 
Foile de varză strivite şi aplicate extern produc o serie de vindecări remarcabile. Pentru un efect maxim, specialiştii vă recomandă crema de varză, datorită faptului că ea pătrunde mult mai uşor în interiorul organismului, cu condiţia ca în acest unguent să se adauge puţin alcool sau tinctură din plantă. Se spune că durerea cedează la numai 15 minute după aplicare, chiar dacă este puternică. Un lucru bun este faptul că prepararea se poate face acasă şi se foloseşte extrem de simplu.
- Ceaiul de roiniţă şi lămâie, în părţi egale, este un excelent întăritor pentru organism. Se ia o lingură cu amestec şi se adaugă la o ceaşcă de apă în clocot. Infuzia, în afara efectului tonic, înlătură moleşeala, somnolenţa, cât şi surmenajul;
Numită şi boala oaselor fragile, osteoporoza determină o pierdere accentuată de masă osoasă, de până la 30%-40%. Cele mai afectate sunt femeile trecute de prima tinereţe. Trebuie însă să ştiţi că există câteva remedii naturiste ce pot ajuta la acumularea calciului în oase. Primul pas pe care trebuie să îl facă un bolnav de osteoporoză este de a-şi crea o alimentaţie echilibrată, benefică întăririi osaturii. Iată deci câteva plante ce vă pot ajuta:
Păducelul, întâlnit în zonele deluroase, mai este numit şi gherghin, fiind un arbust comun, a cărui utilizare revoluţionează medicina naturistă. Din frunzele, florile şi fructele acestuia se fabrică medicamente recomandate pentru ameliorarea insuficienţelor cardiace. Tocmai din acest motiv a fost numit şi „planta inimii”. De la păducel se folosesc cu precădere florile albe şi fructele de culoare roşie. Fructele se culeg toamna, iar florile trebuie să fie în stare de muguri. Toate părţile plantei conţin principii active (bioflavonide), uleiuri volatile şi acizi organici (cafeic, malic, crataegolic, oleanolic, nicotinic - vitamina B2), cu acţiune sedativ-cardiacă (de liniştire a inimii), asemănătoare valerianei.