Ruscuţa primăvăratică este o plantă perenă, elegantă, ce înfloreşte în a doua parte a lunii aprilie. Prezintă tulpini de 10-45 cm înălţime, cu frunze dese. Florile apar din aprilie până în mai. Ruscuţa preferă locurile însorite, de la câmpie la munte, fiind specifică arealelor uscate, ierboase, scăldate în soare. Dacă aveţi intenţia de a prepara tinctură, este important de ştiut că trebuie să folosiţi plantă proaspătă sau uscată rapid artificial. Prin uscarea lentă se pierd cantităţi apreciabile de substanţe active.
Excelentă în circulaţia cefalică deficitară Ruscuţa de primăvară are importante calităţi terapeutice, datorită glicozidelor cu activitate biologică asupra omului.
Read more: Ruscuţa de primăvară scade hipertensiunea arterială
Măturicea este un arbust înalt, ce ajunge la înălţimea de 150 cm, şi este originară din Europa. Planta se numeşte ştiinţific Spartium scoparium şi are tulpina ramificată, iar florile sunt de un galben auriu, în formă de fluturaşi. Este folosită cu încredere în tratarea mai multor afecţiuni, faima proprietăţilor sale curative făcând înconjurul lumii.
Reduce crizele de tahicardie Ritmurile cardiace anormale (aritmii), inima ce bate rapid (tahicardie) sau insuficienţa cardiacă pot fi prevenite şi vindecate cu ajutorul infuziei din florile uscate ale măturicei. Pentru preparare se ia o linguriţă cu flori şi se adaugă la 200 ml de apă. Se fierb, după care se strecoară, iar ceaiul obţinut se bea călduţ de trei ori pe zi.
Read more: Măturicea ajută lăuzele
Măghiranul este una dintre plantele medicinale cunoscute mai mult drept condiment decât medicament. Pe numele ştiinţific Majorana hortensis, măghiranul provine din Africa şi Asia, unde era folosit în ambele variante. Se ştie că atleţii din Vechea Grecie îşi ungeau trupurile cu ulei de măghiran înainte de marile competiţii.
Medicament şi condiment În Europa, măghiranul a pătruns prin secolul al XVI-lea, oamenii folosindu-l atât în mâncăruri, cât şi ca panaceu pentru câteva afecţiuni. Şi românii îl folosesc de mult timp, numindu-l în diferite zone ale ţării maderan, mighiran, pupi, mărgăran sau sovârv.
Read more: Măghiranul alungă răceala- Pentru a preveni răceala sau îmbolnăvirea de gripă, mestecaţi câte o jumătate de căţel de usturoi dimineaţa, la prânz şi seara.
Dacă răceala v-a prins deja, zdrobiţi şase căţei de usturoi, amestecaţi cu zece linguriţe cu miere şi luaţi din acest preparat câte o linguriţă din jumătate în jumătate de oră; - Propolisul este recunoscut pentru proprietăţile sale bactericide, fiind frecvent utilizat în caz de infecţii urinare: se suge o bobiţă de propolis (5-10 g) zilnic, până la vindecarea completă; - Laptele din nucă de cocos este un remediu excelent pentru durerile şi disconfortul cauzate de gastrită. De la instalarea durerii consumaţi numai lapte de cocos timp de 24 de ore.
.gif)
Scaietele creşte pretutindeni pe marginea drumurilor. Planta mai este cunoscută sub numele de scaiete mov sau ciuline, deoarece tulpina este spinoasă şi florile au culoarea violet. Deşi are tendinţa de a „sufoca” alte plante, laptele ciulinilor are proprietăţi curative de nepreţuit asupra ficatului..gif)
Nu sunt nişte aluniţe. Nu sunt tumori în adevăratul sens al cuvântului. Sunt doar nişte ţesuturi cu aspect de tumoare ce se dezvoltă pe stratul superior al pielii, în special în zona mâinilor şi a feţei. Negii pot fi inestetici la vedere şi, mai mult, pot provoca mâncărime şi senzaţii de disconfort. .gif)
Sânziana galbenă este o plantă cu flori galbene, mici şi dese, ce se mai numeşte şi Galium verum sau drăgaică. Planta perenă este o floare comună în Europa şi emană un parfum dulce. În popor, drăgaica este cunoscută mai mult ca plantă magică, având proprietăţi uluitoare de a vindeca şi cele mai grele boli.
.gif)
Iarba de silur, cunoscută şi sub numele de iarba-ochiului, este o plantă întâlnită pe câmpiile şi păşunile din Europa. Florile silurului, albe sau violete, sunt un remediu sigur pentru o mulţime de afecţiuni..gif)
Lintea este una dintre legumele frecvent întâlnite în bucătăria asiatică şi mediteraneeană. Are câteva asemănări cu mazărea şi cu fasolea, dar diferă la numărul de boabe aflate într-o păstaie: în general două. O altă diferenţă constă în timpul de fierbere mai scurt.
- În caz de oxiuri, la copii se dau câte 10-15 seminţe de dovleac descojite zilnic, iar adulţii vor lua câte 20-30 de seminţe pe zi;.gif)
Salcâmul este un copac ce creşte în condiţii variate, dar mai ales în zonele de câmpie. Este originar de pe continentul nord-american, rădăcina lui având proprietatea de a stabiliza solurile uşoare, dar şi de a fixa azotul din atmosferă.