de Elena Şerban
Rădăcina albă ce nu lipseşte de pe tarabele pieţelor şi pe care o folosim pentru gustul ei bun în supe şi în ciorbe poate fi foarte bună şi în alte scopuri. De data aceasta, medicinale. Aparent banalul păstârnac (Pastinaca sativa) este o rezervă excelentă de provitamina A, vitaminele B1, B2, C şi de flavonide. Read more: Păstârnacul fortifică sistemul imunitarde Elena Şerban
Sângerarea nazală, care se întâlneşte în dese cazuri atât la copii, cât şi la adulţi sau la persoanele în vârstă, nu e o afecţiune de sine stătătoare. Epistaxisul, aşa după cum este denumirea medicală, poate fi cauzat de diverşi factori. Cel mai des întâlniţi sunt: infecţie consecutivă în urma unei răceli banale, rinite (congestia mucoasei nazale) sau sinuzite (inflamaţia sinusurilor), uscarea mucoasei nazale, prezenţa unui corp străin în nări (frecvent la copiii mici), administrarea de medicamente anticoagulante, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, traumatisme, polipi nazali, ateroscleroză şi chiar hipertensiune arterială. Read more: Sângerarea nazală, stopată cu coada-şoriceluluiClaudia Stan
Mătreaţa bradului sau Usnea barbata este un lichen simbiot ce creşte şi se dezvoltă pe scoarţa coniferelor, dar mai ales a molidului. Este originar din Europa, dar în prezent poate fi întâlnit şi în America şi în Asia. În medicina naturistă se utilizează planta întreagă, deoarece conţine numeroase substanţe hrănitoare. Read more: Mătreaţa bradului tratează tuberculozade Elena Şerban
Suntem învăţaţi că ciulinii sunt total nefolositori, că atacă în general culturile sau că ne agăţăm în ei pe marginea drumurilor. Iată că nu e chiar aşa. Există cel puţin o plantă din „neamul ciulinilor” ce este foarte folositoare. Este vorba despre ciulinul de lapte. De la această plantă, cunoscută şi sub numele de ciulinul Maicii Domnului sau ciulinul sfânt, se utilizează fructele. Acestea conţin silymarin (un complex de trei flavonide), dar şi uleiuri volatile şi principii amare. Read more: Ciulinul de lapte ajută celula hepaticăde Cristina Tache
Stresul şi oboseala sunt factori de risc pentru o mulţime de boli. Timpul pentru relaxare este din ce în ce mai scurt, iar organismul reacţionează negativ la toţi aceşti factori. Pentru a reda echilibrul corpului, dar şi psihicului nostru, putem apela la câteva remedii naturiste, cu efecte imediate. Read more: Plante pentru linişte psihică şi sufleteascăde Anda Postolache
Plăpândele flori de mac (Papaver rhoeas) au în componenţă mucilagii şi alcaloizi ce le dau puterea de a calma crizele de tuse. Ceaiul din petale de mac este recomandat în răceli, gripe şi bronşite. Acesta se prepară astfel: o linguriţă cu vârf de petale se pune în 250 ml de apă clocotită (o cană), se lasă doar un minut la infuzat, apoi se strecoară şi se bea călduţ, îndulcit cu miere de albine. Se consumă două-trei căni zilnic, până la calmarea tusei. Pentru sporirea efectului, petalele de mac se pot combina cu flori de tei, frunze de pătlagină îngustă şi de cimbru, din fiecare plantă câte o linguriţă, dar, atenţie, la un litru de apă clocotită! Se lasă la infuzat cinci minute. Read more: Macul sălbatic calmează tuseade Ana trifan
În păstura pe care o fac albinele se găsesc cele mai valoroase substanţe, căci cu acest produs este hrănit şi ajutat să se dezvolte puietul stupului. Read more: Păstura, de ajutor în cirozede Ana Trifan
Pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum), cunoscută popular ca şi cerceluş, clopotele, coada-cocoşului, coada-racului, este o plantă cu o înălţime de până la jumătate de metru, ce creşte spontan în aproape toate regiunile, de la câmpie până la pădurile de foioase din zonele de deal şi de munte. Planta poate fi însă cultivată şi în grădină. Tulpina este neramificată, iar frunzele cresc înfăşurate pe ea. Florile sunt albe, au formă de clopoţei şi înfloresc la subsuoara frunzelor. Au un miros dulceag şi înfloresc în luna mai. Read more: Ajutor în problemele feminine: pecetea lui Solomonde Elena Şerban
Este considerată pe nedrept mai mult un furaj decât o plantă alimentară. Cu toate acestea, trebuie să ştiţi că secara se poate încadra şi la categoria plante medicinale dacă ar fi să ne luăm după conţinut (13% proteine, 2% grăsimi, 2,5% celuloză, 80% hidraţi de carbon, vitaminele B1, B2, PP, fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, substanţe azotate), dar şi după bolile tratate cu ajutorul ei. Read more: Aur pentru cardiaci: secarade Elena Şerban
Despre nuci se ştie că au un conţinut foarte bogat în proteine, substanţe grase, zaharuri şi minerale. Valoarea energetică a unui kilogram de miez de nucă este echivalentă cu 6.364 de calorii. Cu toate acestea, este indicat să vă faceţi un obicei din a mânca miez de nucă. Măcar pentru simplu fapt că apariţia cancerului la sân, dar şi a maladiilor cardiace poate fi prevenită de consumul de nuci. Astfel, potrivit rezultatelor unui studiu realizat recent în SUA, acest fapt se datorează conţinutului mare de acizi graşi omega 3, antioxidanţi şi fitosteroli. Read more: Nucile versus cancerul la sân