de Anca Lăpușneanu
Ikebana este tehnica artistică de aranjare a florilor și altor părți ale plantelor în vase, după anumite principii, practica aranjamentelor florale de a transforma decoraţiunile în adevărate tablouri vii, cul- tivând minimalismul. Se spune că a luat naștere în secolul al VI-lea, când un călugăr i-a oferit un astfel de aranjament lui Buddha. Mai multe despre aceasta ne-a spus Florentina Vinica Barbu (foto), care este profesor certificat în Japonia în cadrul școlii Sogetsu și elevă a maestrei de grad Riji Rumiko Matsumura Sensei.
„Vine de la termenul ikeru, care înseamnă a da o nouă viață, și bana, adică floare”
- Ce este Ikebana?
- Pe scurt, Ikebana este arta japoneză a aranjării florilor și una dintre artele clasice japoneze de mare rafinament, împreună cu kōdō - arta parfumului și chadō - ceremonia ceaiului. Etimologic, vine de la termenul ikeru, care înseamnă a da o nouă viață, a aranja într-un vas, și bana - floare. Prima școală de Ikebana a fost Ikenobo, prin practicarea acestei arte de către călugării de la Templul Rokkakudo, înființat acum 1.400 de ani de prințul Shotoku. Este, de asemenea, o cale spirituală, kadō (Calea Florilor), prin care, reușim să interiorizăm o stare de pace, de armonie și de echilibru interior. Adevăratul spirit din Ikebana se bazează pe legătura dintre sufletul uman și frumusețea naturii. Senno Ikenobo, un maestru în această artă, care a fost activ la sfârșitul perioadei Muromachi (mijlocul secolului al XVI-lea), a stabilit filosofia din Ikebana, cu ajutorul unor învățături ale școlii Ikenobo numită „Senno Kuden”. El spunea: „Nu numai florile frumoase, ci și mugurii și florile ofilite au viață și fiecare are propria sa frumusețe. Aranjând florile cu reverență, ne rafinăm pe noi înșine”.
„Nu are ca elemente doar plantele și vasul, ci și unele foarte subtile, precum felul în care cade lumina”
- Să înțelegem că ikebana are la bază budismul?
- Arta Florilor are ca origine nu doar budismul, ci este izvorâtă, de asemenea, din credințele shintoiste proprii poporului japonez, care a avut dintotdeauna o mare dragoste pentru lumea plantelor. Astfel, plantele pot fi yorishiro, niște „locuințe” pentru zeitățile autohtone sau spirite, numite „kami”, sau portaluri prin care aceste spirite veneau din tărâmul Cerului printre muritori. Ikebana este un stil de viață, în care nu facem Ikebana, ci trăim Ikebana, ea face parte din noi, ca viața însăși.
- Când și cum poate să funcționeze ca o terapie?
- Mereu. Este un proces meditativ prin care echilibrul pe care îl construim în aranjament, armonia și bucuria din întâlnirea cu plantele, ne conduc către o stare de liniște. Să vă dau un exemplu: eu țin cursuri de profil, iar cursantele mele, de multe ori mi-au spus că, la finalul ședințelor au dobândit o stare de bine, deși veniseră încărcate emoțional. Magia din Ikebana își făcea efectul.
- Care sunt principalele principii după care se creează aranjamentele?
- În Ikebana clasică, din școala Sogetsu, în care sunt eu certificată, elementele principale sunt trei: Shin - Cerul, Soe - Omul, Hikae - Pământul. De regulă, elementele vegetale pentru Cer și Om trebuie să fie din aceeași specie, „după Chipul și asemănarea…”. De obicei, sunt ramuri din specii dendrologice, dar pot fi și ramuri înflorite sau chiar flori. Pământul este întotdeauna o floare, alta decât cele care simbolizează Cerul și Omul, și poate fi secondată doar de flori de același tip. Ikebana nu are ca elemente doar plantele și vasul, ci și unele foarte subtile, precum felul în care cade lumina, direcția din care vine, umbrele care se creează în acest fel, reflexia în apă, toate împreună definesc aranjamentul.
„Există multe condiționări, legate și de trecerea anotimpurilor”
- Pe ce criterii se asociază între ele?
- Chiar denumirea școlii Sogetsu implică o metaforă vizuală, o anume emoție, care are legătură, conectată, firește, cu estetismul japonez, atât de delicat: fire de iarbă în lumina lunii. De asemenea, trebuie menționat că simbolismul plantelor utilizate este important și are legătură cu anumite sărbători japoneze shintoiste. Există în Japonia ceea ce se cheamă „Hanakotoba”, limbajul simbolic al plantelor, prin care pot face Ikebana „să vorbească”.
- Există și alte detalii de care se poate ține cont?
- În Ikebana tradițională există multe condiționări, legate și de trecerea anotimpurilor. De exemplu, există un moment al narciselor, Suisen, al florilor de cireș, Sakura, sau al florilor de piersic, Momo, pentru Hina-Matsuri sau Momo no Sekku, pe 3 martie. Pe 5 mai se face Ikebana cu Iris, de Tanabata, 7 iulie, se folosește bambus, iar 9 septembrie este dedicat crizantemelor. Iarna se folosesc: pin, crizanteme, bambus, flori de prun, anumite decorațiuni. Dar în Sogetsu putem avea de exemplu Ikebana doar cu frunze sau cu tema „only greens” („doar verde”), în care toate elementele componente sunt în nuanțe de verde (există și astfel de flori).
„Este indicat să nu se asocieze mai mult de trei culori și trei plante diferite”
- Cum se aleg culorile ce sunt puse laolaltă?
- Ideal ar fi să nu se asocieze mai mult de trei culori și trei plante diferite. De exemplu, putem combina chiar galben cu roz, ceva de neimaginat pentru occidentali, dar este o combinație obișnuită, veselă și copilărească, pentru Sărbătoarea Fetițelor sau a Păpușilor, de Hina-Matsuri. Putem face asocieri delicate, în nuanțe pastel, roz, bleu, cu alb (Iris cu Spiraea x vanhouttei sau ceva clasic, trandafiri roz cu Gypsophila albă), lilas cu verde (iederă cu Lisyanthus în tonuri de mov și violet). Dar și combinații extrem de puternice, de exemplu, un vas negru cu flori mari roșii și ramuri uscate groase, sau flori portocalii sau galbene și ramuri vopsite în albastru electric, să spunem. Putem folosi ramuri cu flori sau ramuri cu fructe. Există un anume tip de Ikebana cu fructe și legume, numit Morimono. La unele proiecte se pot utiliza și materiale uscate și vopsite.
„Se pot folosi cele mai neaşteptate recipiente, ustensile de bucătărie“
- Cât de mult contează vasul ales?
- Vasele sunt foarte importante, ca și materialul vegetal. Ele pot fi clasice, în cel mai pur stil japonez, din ceramică, sau pot fi din sticlă, metal etc. Ne putem confecționa singuri vase din materiale reciclate, plastic, cutii, fiole, sârmă, plasă de sârmă etc. Putem folosi, de fapt, cele mai neașteptate recipiente, ustensile de bucătărie etc. Imaginația, creativitatea și resursele sunt nelimitate. Am făcut cândva de Paști un relief (avem această temă în Sogetsu, relieful) folosind un carton negru pe care am lipit găoci de ouă pe post de mici vase, în care am pus flori și crenguțe.