de Roxana-Ioana Ancuța

Grădinăritul este o activitate care nu doar că ne conectează cu natura, dar are și numeroase beneficii pentru sănătatea fizică și mentală. Este, așadar, o adevărată terapie, recunoscută de-a lungul timpului ca un mod eficient de a îmbunătăți starea de bine a oamenilor și având aplicații în diverse contexte, inclusiv spitale, azile și centre de reabilitare.

Reduce stresul și anxietatea

Grădinile asigură un mediu calm care poate ajuta la relaxare și recuperare emoțională. Studiile recente au arătat că implicarea în grădinărit poate reduce stresul și anxietatea. Cortizolul, cunoscut ca hormonul stresului, este adesea crescut în perioadele de anxietate sau de stres cronic, iar activitățile în aer liber, cum ar fi grădinăritul, pot ajuta la diminuarea acestor niveluri. De exemplu, un studiu realizat la Universitatea din Essex a demonstrat că petrecerea a cel puțin 30 de minute în natură poate duce la o reducere semnificativă a cortizolului. Dar grădinăritul nu oferă doar o distragere temporară de la problemele cotidiene, el contribuie și la dezvoltarea unei rutine pozitive. Activitățile precum plantarea, îngrijirea plantelor și observarea creșterii acestora pot oferi un sentiment de realizare și satisfacție personală, proces prin care este stimulată producția de endorfine, acele substanțe chimice care induc o bună dispoziție și stările de liniște și fericire. De asemenea, grădinile pot deveni un loc de refugiu unde oamenii se pot conecta cu natura și cu ei înșiși, activitățile practicate acolo promovând sentimentele pozitive și alungând depresia.

Dezvoltă creativitatea și îmbunătățește puterea de concentrare

Grădinăritul este inclusiv o activitate care implică o serie de procese cognitive complexe, cum ar fi organizarea și atenția la detalii, aspecte esențiale de altfel, deoarece cultivarea necesită cunoștințe despre tipurile de plante, condițiile de mediu, tehnicile de îngrijire și managementul timpului. Grădinarul este bine să fie conștient de schimbările climatice, de starea solului și sănătatea plantelor, printr-o observare atentă trebuind, în același timp, să se ocupe de aranjarea plantelor în funcție de dimensiune, culoare și nevoile lor specifice de îngrijire. Acest fapt stimulează gândirea creativă, fiind necesară găsirea unor soluții ino- vatoare pentru problemele care apar, cum ar fi dăunătorii sau condițiile meteorologice nefavorabile și, în același timp, ajută memoria pacienților cu demență sau Alzheimer.

Dezvoltă abilitățile cognitive la toate vârstele

Studiile au mai arătat și faptul că activitățile practice precum este grădinăritul pot stimula dezvoltarea abilităților cognitive la toate vârstele. De exemplu, copiii care participă la activități de grădinărit pot dezvolta abilitățile motorii fine și pot învăța despre biologie într-un mod plăcut, util și ușor. La adulți, aceste preocupări pot contribui la menținerea funcției cognitive pe măsură ce îmbătrânesc.

Întreține forma fizică

Activitățile precum săpatul, plantatul și plivitul sunt forme excelente de exercițiu fizic moderat care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății generale, ajutând la creșterea forței musculare, a rezistenței și flexibilității. Pe lângă toate acestea, grădinile pot deveni inclusiv locuri unde oamenii se întâlnesc și socializează, ceea ce poate combate sentimentul de izolare socială, un aspect deosebit de important mai ales pentru persoanele vârstnice sau cele care se confruntă cu probleme mentale, având în vedere că interacțiunea socială este crucială pentru menținerea sănătății mintale. Când o persoană identifică o plantă, creierul său activează zone specifice asociate cu procesarea vizuală. Aceste zone includ cortexul vizual, care este responsabil pentru interpretarea informațiilor vizuale. Recunoașterea unei plante implică nu doar identificarea formei și culorii acesteia, ci și asocieri cu experiențe anterioare legate de acea plantă. Astfel, amintirile legate de momentele în care au fost plantate flori sau de îngrijirea acestora sunt activate prin intermediul hipocampusului, o regiune esențială pentru formarea memoriei. Activitatea neuronală generată prin recunoașterea plantelor contribuie la neuroplasticitate, capacitatea creierului de a se adapta și reorganiza în funcție de experiențe noi. Interacțiunile repetate cu mediul natural, inclusiv grădinile sau parcurile, pot stimula formarea de noi sinapse (conexiuni între neuroni) și pot întări cele existente. Aceasta nu doar îmbunătățește memoria pe termen lung, dar poate influența și starea de bine emoțională.

Băi de soare

Expunerea la soare este un factor important în producția de vitamina D, o vitamină esențială pentru sănătatea generală a organismului. Atunci când pielea este expusă la lumina ultravioletă B (UVB) din razele solare, aceasta produce vitamina D3 (colecalciferol), care este forma activă a vitaminei D. cu rol crucial în mai multe funcții biologice. Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului și fosforului în intestin, ceea ce contribuie la menținerea densității osoase și prevenirea osteoporozei. Fără suficiente niveluri de vitamina D, organismul nu poate absorbi eficient calciul, ceea ce poate duce la slăbirea oaselor. Vitamina D are un rol important în modularea răspunsului imun, ajutând inclusiv la reducerea riscului de infecții respiratorii și a altor boli autoimune prin influențarea activității celulelor T și a altor componente ale sistemului imunitar. Și, nu în ultimul rând, există dovezi care sugerează că vitamina D ar putea avea un impact asupra sănătății mintale. Deficiența de vitamina D a fost asociată cu stări depresive și tulburări afective sezoniere. Dar pentru a beneficia optim de expunerea la soare fără riscuri semnificative pentru sănătate, atunci când vă aflați în grădină, se recomandă evitarea statului prelungit în soare în orele când radiațiile UV sunt cele mai intense (de obicei între orele 10:00 și 16:00).

Satisfacţia propriei munci

Creșterea propriilor plante, fie că este vorba despre flori, legume sau pomi fructiferi, oferă o experiență unică și profund personalizată care, dincolo de reconectarea cu natura, cu toate beneficiile ei, se dezvoltă un adevărat proces educațional care implică înțelegerea cerințelor specifice ale diferitelor specii de plante, tehnicile de udare, fertilizare și combatere a dăunătorilor, de aici rezultând sentimentele de realizare pe măsură ce grădinarul devine mai experimentat. Ca să nu mai spunem că însăși culegerea fructelor sau legumelor cultivate este una dintre cele mai satisfăcătoare experiențe pentru grădinari. A vedea rezultatele muncii proprii poate genera o stare de mândrie și de satisfacție personală. Fiecare grădinar are posibilitatea să-și personalizeze spațiul verde conform preferințelor personale, de la alegerea plantelor, designul grădinii și modul în care sunt organizate acestea, o libertate creativă care contribuie la sentimentul de proprietate asupra spațiului cultivat. Grădinile comunitare sau schimburile de produse între vecini pot crea legături sociale puternice. Participarea la astfel de inițiative nu doar că promovează colaborarea, dar oferă și oportunități pentru a împărți roadele muncii proprii cu ceilalți, sporind astfel sentimentul de apartenență. În concluzie, creșterea propriilor plante aduce o satisfacție profund personalizată prin conexiunea cu natura, procesul educativ implicat, recompensele tangibile obținute din recoltare, personaliza- rea experienței individuale și impactul pozitiv asupra comunităților locale.