de Anda Postolache
Dacă ajungi prima oară în Cluj-Napoca, localnicii, binevoitori, dar şi iubitori ai urbei lor situate pe Râul Someş, te sfătuiesc plini de entuziasm să vizitezi neapărat şi Grădina Botanică. Într-adevăr, alături de Dealul Feleacului, ce îţi deschide o superbă panoramă asupra întregii cetăţi, Grădina Botanică din Cluj-Napoca este un loc care merită văzut în orice anotimp.
Peste 10.000 de specii
Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a fost fondată în 1920, de profesorul al cărui nume îl poartă. Întinsă pe o suprafaţă de aproape 14 hectare în partea sudică a oraşului, grădina este atât un spaţiu recreativ pentru clujeni şi pentru turişti, cât şi un spaţiu didactic pentru studenţii din cadrul universităţii clujene. Peste 10.000 specii de plante se orânduiesc frumos în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal.
Exotism japonez şi vestigii romane
O atracţie constantă a acestui spaţiu aparte este grădina în stil japonez cu lacul şi cu chioşcul specifice, cu puntea curbată, ce face legătura între spaţii, toate acestea dând o notă exotică acestui colţ de grădină. Interesantă este apoi şi grădina în stil roman, cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care o statuie a zeiţei Ceres.
Lotuşi amazonieni uriaşi
Pe lângă pârâul numit şi „ţigănesc”, ce traversează grădina, sunt alei asfaltate, dar şi cărări montane pline de farmec natural. Poţi urca până la turnul de apă din extrema dreaptă, situat pe unul dintre cele mai înalte locuri ale grădinii, escaladarea treptelor turnului oferindu-ţi o frumoasă perspectivă asupra împrejurimilor. Bazinul ce deserveşte turnul de apă are o capacitate de 80.000 de litri. De cealaltă parte a izvorului se află sera imensă, cu arbori tropicali, şi lacul plin de vegetaţie specifică mangrovelor şi locurilor mlăştinoase ale Terrei. Aici se poate admira frumosul lotus amazonian cu frunze de peste 1,5 m diametru. Cocotieri, bananieri, palmieri, bambuşi şi copaci seculari din zone îndepărtate pot fi admiraţi în seră, turiştii având asigurate şi serviciile unui ghidaj profesionist. Flori ştiute sau necunoscute publicului larg se etalează în toată splendoarea în anotimpurile calde, iar copacii din zonele de foioase şi de conifere prin care zburdă veveriţe prietenoase sunt şi în zilele de toamnă târzie sau de iarnă atracţii deosebite pentru oricine este dornic să petreacă o zi liniştită în natură.
Adăpost pentru refugiaţii de război
Când s-a fondat Universitatea Maghiară de la Cluj, în 1872, catedra de botanică a primit şi o vastă grădină, amenajată în parcul dăruit de contele Mikó Muzeului Naţional Ardelean. Deja se găsea în parcul amintit o imensă colecţie de arbori şi de arbuşti, astfel încât începutul era promiţător pentru formarea unei grădini botanice.
Fondurile iniţiale au fost modeste, motiv pentru care mai mult de trei sferturi din spaţiul grădinii au rămas neamenajate. În 1901, profesor doctor Aladár Richter a înzestrat grădina botanică şi cu o seră mai mare, ridicată în grădina externă, ce fusese lăsată în paragină. Pe neaşteptate, profesor Apathy şi-a ridicat în mijlocul grădinii botanice noul său institut de zoologie. Astfel, grădina botanică, sugrumată de Institutul de Chimie şi de Zoologie, departe de institutul său botanic, nu mai putea deservi în mod serios ştiinţele botanice.
Directorul Richter a reuşit să convingă Guvernul de necesitatea salvării grădinii. Între 1910 şi 1912 s-a cumpărat, ca despăgubire pentru grădina muzeului, un teren excelent pentru o nouă grădină botanică.
Pe timpul Primului Război Mondial s-au cultivat aici zarzavat şi fructe pentru spitale, devenind pentru o vreme adăpost pentru refugiaţii maghiari din 1916. După Marea Unire, când a fost naţionalizată, grădina botanică a fost amenajată cu tot ceea ce trebuia şi deschisă publicului.
Ierbarul grădinii botanice din Cluj-Napoca este cel mai mare din România, adăpostind peste 650.000 de eşantioane de plante din toate regiunile lumii, cu o valoare ştiinţifică deosebită, aflat mereu la dispoziţia studenţilor şi a cercetătorilor. În curtea grădinii botanice se află şi Institutul Botanic al Facultăţii de Biologie şi Geologie, dar şi Muzeul Botanic, pasionaţii în domeniu având ocazia să vadă peste 7.000 de piese şi de exponate. Biblioteca de Botanică este adăpostită la parterul Institutului Botanic şi deţine materiale de la: Asociaţia Muzeului Ardelean, Biblioteca Institutului Botanic, Catedra de Botanică a Universităţii Clujene, precum şi din donaţii provenite de la o serie de oameni de ştiinţă clujeni, cum ar fi Alexandru Borza sau Onoriu Raţiu.
După 34 de ani petrecuţi la grădina botanică din Cluj-Napoca, un cactus originar din America de Sud a înflorit pentru prima dată. Floarea este înaltă de doi metri şi, din păcate pentru iubitorii de plante, nu rezistă mai mult de o săptămână. Planta nu este doar ornamentală, ci şi comestibilă - seva ei conţine zahăr şi apă şi este folosită pentru prepararea tequilei. O sticlă de tequila din Agave America poate costa chiar şi 300 de dolari. De asemenea, frunzele acestui cactus sunt şi ele comestibile. În plus, deşi poate părea ciudat, viermii care se dezvoltă la baza plantei sunt ingredientul principal din care se prepară o altă băutură extrem de căutată în America de Sud: mescal. (de Elena Şerban)