E vremea de sărbătoare, e timpul pentru rugăciune, pentru frumuseţe, pentru bunătate. Ning peste noi colindele, se aştern albe în suflete, pline de magie, în noaptea cu stele călăuzitoare. Puneţi masa, umpleţi vadra, faceţi potecă prin troienele de zăpadă, pentru că prin viscol vine să ne cânte, să ne colinde vestea Naşterii Domnului nimeni altul decât Ştefan Hruşcă.
Dor de Ieud…
Ştiţi ce gust bun au cozonacii dospiţi pe colindele lui Hruşcă? Atunci când spui Crăciun şi colinde în România, spui Ştefan Hruşcă. Ne-am obişnuit să-l avem an de an în casele noastre, să ne fie parte din Marea Sărbătoare a Crăciunului. Crăciun este şi în Canada, tot românesc, pentru că soţia găteşte aceleaşi bucate aromate, Moşul scoate din desaga fermecată daruri minunate pentru cei doi copii ai săi, Ştefănel şi Andra, dar nimic nu se poate compara cu uliţa sa de acasă, din Ieud, cu fereastra cu oblon şi vecinii cu cojoace. Doar aici, alături de cei dragi, bucatele sunt pline de mister, cântul are har, iar horinca băută alături de tatăl său are gustul cel mai bun din lume.
Între muzică şi rugăciune
Când vorbeşte despre publicul său, chipul îi e sculptat parcă în filigran, cu milioane de urme de credinţă. Dumnezeu îi dă acel sentiment de pace şi de linişte, mângâindu-i neîncetat, cu infinita-I bunătate, nopţile parfumate. Şi ce poate fi mai minunat decât să te dăruieşti publicului şi să înţelegi că dăruirea înseamnă menirea ta pe acest pământ? Asta e ceea ce se cheamă fericire la Ştefan Hruşcă. Rugăciunea pe care i-o înalţă divinităţii pentru încă o zi ce i-a dăruit-o aici, pe Pământ. Rugăciunea şi muzica sunt cele două leacuri ale vieţii lui Ştefan Hruşcă.
Concerte extraordinare
Nimeni nu ştie să aline mai bine sufletele celor suferinzi decât muzica lină, caldă a acestui artist al inimilor. Românii de acasă, dar şi cei plecaţi printre străini ascultă cu lacrimi în ochi cântecele pline de dor interpretate de Ştefan Hruşcă. Maramureşeanul a fost invitat la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an să deschidă Târgul de Crăciun de la Sibiu. După un concert extraordinar de caritate, susţinut în beneficiul bolnavilor incurabili, ce a avut loc la 2 decembrie, la Braşov, la 13 decembrie, la Sala Palatului din Bucureşti, colindele lui Hruşcă vor răsuna din nou. Cu siguranţă, acestea vor fi la fel de dureroase şi de sfâşietoare, aşa cum ne-a obişnuit. Şi iarăşi, ca în fiecare an, cu mic, cu mare, ne vom strânge ca să ne naştem din nou o dată cu Iisus Hristos.
Carmen Ciripoiu
"Linu-i lin şi iară lin"
Unde-l vor prinde anul acesta urăturile de Crăciun? Probabil „risipit” printre prieteni, sub bradul imens luminat de mii de îngeri, la masa de sărbătoare îmbelşugată. La ceas sfânt, acolo unde albul învinge verdele, Ştefan Hruşcă ne întinde mâna, ne întinde inima şi gândurile sale să ne fie punte peste spaţiu şi timp până la el.
Linu-i lin şi iară lin / Bate vântul cât e lin / Frunză verde de mălin / Sculaţi gazde nu dormiţi / Că nu-i vremea de dormit / Linu-i lin şi iară lin.
E vremea de sărbătoare, e timpul pentru rugăciune, pentru frumuseţe, pentru bunătate. Ning peste noi colindele, se aştern albe în suflete, pline de magie, în noaptea cu stele călăuzitoare. Puneţi masa, umpleţi vadra, faceţi potecă prin troienele de zăpadă, pentru că prin viscol vine să ne cânte, să ne colinde vestea Naşterii Domnului nimeni altul decât Ştefan Hruşcă. 
Doar aici, alături de cei dragi, bucatele sunt pline de mister, cântul are har, iar horinca băută alături de tatăl său are gustul cel mai bun din lume. 
Cu siguranţă, acestea vor fi la fel de dureroase şi de sfâşietoare, aşa cum ne-a obişnuit. Şi iarăşi, ca în fiecare an, cu mic, cu mare, ne vom strânge ca să ne naştem din nou o dată cu Iisus Hristos.