de Andrei Dicu

Născut la 25 februarie 1841, la Limoges, Pierre-Auguste Renoir a fost un celebru pictor francez, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Totuşi, dragostea sa pentru desen, artă figurativă și portrete l-a îndepărtat mai târziu de impresionism. Denumit pe drept „pictorul bucuriilor vieții”, Renoir a pictat cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale. Tatăl său a fost croitor, iar copilăria și-a petrecut-o în Paris, într-un cartier apropiat de Luvru. La 13 ani lucra deja ca pictor de porțelanuri, iar mai târziu a pictat evantaie și jaluzele, reușind să strângă o sumă de bani pentru a putea studia. Coleg cu pictorul român Nicolae Grigorescu, şi-a format propriul stil, cu personaje scoase în evidență de contururi ferme, iar fundalul deschis al pânzelor sale aminteşte de frescele italiene. Chinuit de o paralizie parțială și de reumatism, Renoir a continuat să picteze. Medicii i-au recomandat o climă mai blândă, motiv pentru care, în 1907, şi-a cumpărat o proprietate la Cagnes-sur-Mer, lângă Nisa. În 1919, a fost distins cu Ordinul Legiunii de Onoare. Ultimii ani ai vieții au fost marcați de moartea rudelor apropiate, de război și de boală, dar Renoir a continuat să picteze, în ciuda durerilor insuportabile şi a depresiei. De altfel, a pictat ultimele tablouri cu pensula legată de mâna dreaptă. Printre operele pe care le-a lăsat posterității se numără și „Le Déjeuner des canotiers” („Dejunul vâslașilor”, 1881), lucrare ce reprezintă imaginea unor vâslași din Chatou luând micul dejun în restaurantul Fournaise. Printre personaje se regăseşte viitoarea soţie, Aline Charigot, a cărei imagine e surprinsă jucându-se cu un câine. Pictorul însuși este un personaj al propriei lucrări. Renoir a murit la 23 decembrie 1919, lăsând în urmă o mulţime de creaţii de o valoare inestimabilă, precum „Grădină în Britania”, „Cina de pe barcă”, „Pelerinajul”, „Pariziana” şi celebrul „Autoportret”.