de Dana Purgaru
Poate una dintre cele mai vechi arte din lume este teatrul de păpuși. De altfel, descoperirile arheologice vin să ateste acest lucru, cele mai vechi urme găsite datând din mileniul
2 î.Hr. Marionetele însuflețite de păpușar au depășit, de-a lungul timpului, statutul de obiecte ritualice, cum erau în trecutul îndepărtat, și au ajuns astăzi vedete atât prin forma lor, cât și prin show-urile în care „joacă”. Această artă este foarte îndrăgită și în România de cei mici, care pot asista vrăjiți la o proiecție inedită a basmelor din cărțile cu povești, dar și de cei mari, care se pot distra copios la spectacolele în care păpușile imită anumite personalități din lumea reală, iar păpușarii cunosc foarte bine tainele declanșării hohotelor de râs.
Imaginația joacă rolul principal
Orice meșteșug este învățat cel mai bine de timpuriu, chiar și cel al confecționării marionetelor, iar acest lucru mi s-a dovedit cu ocazia atelierului „Hai să păpuşim!”, organizat într-o zi cu soare la Institutul Cultural Român. Nici nu am intrat bine în frumoasa clădire încărcată de istorie, că sunetul glasurilor zglobii m-a şi luat din prag şi m-a purtat în sala mare, în care aproximativ 20 de copii erau strânşi în jurul unor mese unite şi meştereau de zor. Unii dintre ei erau foarte concentraţi, alţii se amuzau teribil, jucându-se cu materialele cu care aveau să învețe să transforme nişte banali ciorăpei în păpuşi demne să primească un rol pe scenă. Împrejurul lor robotea de zor maestrul păpuşar Petronela Purima, cea care le oferea o părticică din tainele meseriei pe care o practică de un deceniu la Teatrul Ţăndărică din Capitală.
Totul depinde de fantezia copiilor
Numaidecât, după puțină organizare, toată lumea s-a apucat serios de treabă. Mai întâi, fiecare și-a ales un ciorăpel simpatic, pufos și colorat și l-a probat pe mână. Au început, bineînțeles, glumele, pentru că nu acolo erau obișnuiți să-i poarte. Apoi fiecare a lipit câte doi ciucurei, pe post de ochi (foto 1). Pentru această operațiune foarte util s-a dovedit a fi un pistol electric de lipit, dar se poate folosi orice fel de lipici la tub aplicat din abundență. A urmat pasul doi al operațiunii „Păpușăritul” - pe ochi au fost lipite mărgeluțe frumoase, albastre precum cerul (foto 2 şi 3). Fiecare copil a trebuit să preseze mărgeluțele foarte bine și să sufle prelung, ca să se lipească (foto 4). A venit și momentul în care micuții au trebuit să opteze pentru câte un ciucure cu „plete” colorate, după imaginația fiecăruia. S-a dovedit a fi cea mai grea alegere. „Eu vreau blo-ond!”, „Eu vreau albastru! Ba nu, roșu!”, „Ba eu vreau roșu!”. Într-un final, ciucurii au fost împărțiți, și toată lumea a fost mulțumită, așa că actrița Petronela Purima a trecut pe la fiecare copil și a însemnat locul care reprezenta creștetul capului (foto 5). Nu a mai rămas decât să se fixeze apoi părul, tot cu lipici (foto 6). La final, păpușa astfel confecționată poate primi diverse accesorii, după bunul plac sau după posibilități. Spre exemplu, în vârf se poate fixa un năsuc dintr-o mărgea neagră. Apoi se poate tăia o bucată de catifea roșie, care se poate lipi în dreptul călcâiului, pe post de limbă, și astfel, dacă se ține degetul mare în călcâi și se mișcă, se imită de minune o gură.
Face „Miau!”
A urmat apoi momentul „botezului”. „Al meu e un cățeluș. Îl cheamă Dogu”, zice repede un băiețel durduliu. „A mea e pisicuță. Face «Miau!» și o cheamă Fifi”, se aude o fetiță care mângâie părul roșu al noii sale păpuși. După ce jucăriile create de mânuțele lor au căpătat identitate, a fost amenajată rapid scena pentru micuții păpușari, căci ce-ar fi un teatru de marionete fără atât de necesarul paravan care să delimiteze lumea noastră de cea a jucăriilor? Cu îndrăzneală și curiozitate, copiii s-au ascuns de ochii părinților și a început un spectacol pe cinste (foto 7).
Teatrul de păpuşi are un rol educativ deosebit, datorită faptului că, prin jocul cu marionetele, cei mici pot fi învăţaţi diverse valori şi situaţii pe care altfel nu le-ar înţelege şi, în plus, ajută la dezvoltarea creativităţii şi a comunicării